Sari la conținut

Emil Hurezeanu, după întâlnirea de la Minsk: Intervenţia Angelei Merkel şi a lui Francois Hollande anunţă o stare de îngrijorare

E posibil ca rușii să pornească de la noua stare de fapt și să dorească începerea unor negocieri, poate chiar să oprească pentru moment conflictul militar, este părerea jurnalistului Emil Hurezeanu.

„Alternativa în ce-i privește nu este continuarea sancțiunilor economice, care au efectul lor nociv, ci posibilitatea ca americanii, după ce vor trimite instructori militari la fața locului și vor oferi arme defensive letale - e mai mult ca sigur că în cazul eșecului acestor convorbiri de astăzi de la Minsk se va întâmpla asta -  lucrurile să se schimbe și substratul de natură militară, confruntațională acum între Rusia și Ucraina să devină mult mai periculos pentru ruși.

Pentru că orice intervenție militară occidentală, americană, ar putea să creeze mari probleme. În ciuda mobilizării ruse, în ciuda forței militare și determinării forței ruse cu tot cu separatiști. Nu se poate neglija un front ucrainean în care vor apărea rachete Patriot, radare perfomante și alte arme, care deși sunt defensive pot să oprească cu succes orice avans, oricât ar fi el de sofisticat. Deci, o escaladare a conflictului prin intervenția mai multor țări și mai ales a americanilor ar crea mari probleme rușilor”, a declarat Emil Hurezeanu. 

Jurnalistul a precizat că orice s-a întâmpla de acum încolo, chiar și cu un armistițiu, cu sau fără convorbiri, cu sau fară retragerea separatiștilor, va fi oricum favorabil rușilor care sunt într-o situație avantajoasă din punct de vedere militar, strategic, al motivației participării lor. „Occidentul nu este unitar, nu suntem ca în timpul Războiului Rece”, a spus Emil Hurezeanu la Digi24.

Acesta a menționat că echilibrul dintre Est și Vest este „mai precar”. „Nu există echilibru între Rusia și Ucraina, nu există între toate statele Europei în ce privește atitudinea față de Ucraina și Rusia și nu există echilibru în interiorul Statelor Unite”, a spus Hurezeanu.  

De asemenea, acesta a spus că există diferențe între americani și europeni. „Pe toate aceste diferențe mizează rușii”. 

„Probabil o ipoteză de pace ar fi urmat în viziunea rusă în acest fel, spre aceste ţinte: o formă de autonomie a zonei deja câştigate de separatişti. Apoi, o modificare a Constituţiei Ucrainei care să prevadă posibilitatea federalizării autonomiilor, poate dincolo de această zonă, în nordul Mării Negre. Aici ruşii sunt meşteri în a transfera stări de fapt în stări de drept. O altă idee ar fi ca între UE şi Uniunea Euroasiatică să intervină un echilibru de facilitări reciproce şi a treia ţintă ar fi ca Ucraina să se transforme într-un stat tampon cu un statut de neutralitate care ar presupune imposibilitatea de opţiune a ţării în direcţia NATO. Eu cred că implicarea insistentă a preşedintelui Franţei şi a lui Merkel presupune dincolo de marcarea unei stări de pericol şi o formă de angajare, care pornea de la începutul unor soluţii diplomatice. Grupurile de contact au existat în permanență şi intervenţia lui Merkel şi Hollande anunţă o stare de îngrijorare. Suntem într-o perioadă de nisipuri mişcătoare. Perioada asta poate să se prelungească, să conţină riscurile unei destabilizări şi e mai bine ca pacea fie ea şi aparentă să fie obţinută cu orice preţ”, a mai spus jurnalistul la Digi24.