Sari la conținut

Facturile la energie, încărcate cu 1 miliard de euro

Curtea de Conturi a descoperit exact ceea ce Digi24 reclama la sfârşitul anului trecut. Ani de zile, companiilor de distribuţie li s-a permis să vină cu o listă la ANRE cu toate investiţiile pe care urmau să le facă. Nimeni nu verifica însă dacă acele investiţii în reţelele electrice duc la reducerea penelor de curent sau a preţurilor pentru consumatorii finali.

„În ultimii zece ani, în toate cele opt zone de distribuție care au fost privatizate, statul a acordat creșteri de tarife. Toate aceste majorări au fost suportate de consumatorii finali”, relatează Cătălin Bălan, reporter Digi24.

Între 2010-2013, ANRE a fost de acord ca 82% din pierderile din rețea ale distribuitorilor să fie incluse în tariful de distribuție, adică în facturi. În patru ani, facturile celor peste 8 milioane de gospodării din România au fost încarcate cu 1.069.180.000 euro.

În realitate, distribuitorii de energie au investit în reţele doar 167 de milioane de euro, adică doar 13,7% din totalul investiţiilor.

Oana Zamfir, jurnalist Digi24: Este legală trecerea pierderilor din reţele în facturile consumatorilor?

Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „În anumite proporţii, da, pentru că pierderile sunt tehnice, tehnologice. Fără pierderi nu există transport de energie la distanţă.”

În facturile românilor s-au regăsit şi maşinile cumpărate de companiile de distribuţie. De exemplu, 283 de autoturisme în valoare de aproape 16,5 milioane de lei cumpărate de Enel Distribuţie Banat în 2013 au fost recunoscute de către ANRE.

Abia la începutul acestui an, Autoritatea a dat un ordin care obligă Electrica, Enel, E.ON şi CEZ ca de anul viitor să investească între 5 şi 10% din bani în electrificarea localităţilor fără curent. Şi nu vor mai putea fi puse în facturi investițiile cu dotarea clădirilor care sunt închiriate de la alte firme. Şi tot la începutul anului ANRE a tăiat cu 12%, în medie, tariful de distribuţie.

În zonele de distribuţie, pe tensiune joasă, unde pierderile sunt mai mari, am acceptat o pierdere preluată în facturi de până la 12%, chiar dacă operatorul înregistra pierderi mult mai mari, să zicem 20-25%”, a mai declarat Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Tarifele de distribuție reprezintă aproximativ 40% din factura finală. Totodată sunt și principala sursă de profit pentru firmele de distribuție.

Curtea de Conturi a constatat că rata de profit obținută de companiile de distribuție s-a situat în 2013 între 15% și 25%, comparativ cu anul 2010, când înregistra valori cuprinse între 4% și 17%.

Havrileț, ANRE: Am acceptat o pierdere preluată în facturi de până 12%, chiar dacă operatorul înregistra pierderi mult mai mari

„E un audit și e cu titlul de recomandare. Anumite recomandări au fost puse în practică, referitor la elaborarea și verificarea investițiilor. Am verificat alte elemente care au ieșit din acest audit de performanță. În continuare considerăm că multe din elementele auditului sunt de luat în seamă. Unele au fost deja luate, altele vizează elemente care au trecut, 2010, 2012, perioada a doua de reglementare. Pentru unele lucruri, elementele sunt caduce, dacă ne gândim la reglementarea pieței. Piața s-a liberalizat și anumite elemente nu mai sunt de actualitate”, a spus Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, într-o intervenție telefonică la Digi24.

Președintele ANRE a dat ca exemplu reglementarea în zona consumatorului industrial. „Din 2015, piața s-a liberalizat total, astfel că elemente care priveau aspecte specifice unei piețe reglementate nu mai există”, a spus el.

„Sunt ordine care s-au aprobat în 2006, 2007, care vizează elemente de monitorizare. Direcțiile speciale de monitorizare au respectat ordinele și metodologiile în vigoare în acea perioadă. Dacă există propuneri că unele din aceste metodologii nu ar fi suficiente pentru a prezenta starea rețelelor, de exemplu, noi le-am luat în considerare și de aceea am eliberat mai multe ordine privind punerea în practică a multor recomandări primite de la Curtea de Conturi”, a mai spus Havrileț.

Întrebat dacă este legală trecerea pierderilor din rețele în facturi, președintele ANRE a spus că „În anumite proporții, da, pentru că pierderile sunt tehnologice. Fără pierderi nu există transport de energie la distanță. Aceste pierderi vizează fcunționarea rețelelor, e un aspect fizic și acest lucru e trecut în factura consumatorilor.”

Niculae Havrileț a adăugat, întrebat până la ce punct sunt acceptate aceste pierderi incluse în facturi, că „de exemplu, la activit de transport al energiei, care e o activitate în sectorul Transelectrica, nivelul pierderilor e de 2%”.

„În zonele de distribuție, pe tensiune joasă, unde pierderile sunt mai mari, am acceptat o pierdere preluată în facturi de până 12%, chiar dacă operatorul înregistra pierderi mult mai mari, 20-25%, noi n-am luat în considerare decât un nivel mediu raportat și la celelalte țări europene pe diferite nivele de tensiuni, medie, înaltă și joasă, la joasă fiind zona critică. Am considerat că un nivel de peste 12% e acceptatbil”, a mai spus președintele ANRE.

Întrebat cum i se pare suma de peste un miliard de euro ce a fost încărcată pe facturi, Niculae Havrileț a răspuns: „Considerăm că aceste pierderi trebuie să scadă și investițiile trebuie făcute ca să majoreze eficiența transportului de energie, în sensul scăderii pierderilor, pentru a uşura factura, ceea ce e un element de care ținem seama. În ultimii doi ani, am creat o Direcție de Eficiență Energetică, care studiază eficiența rețelelor. Aici intrăm în corelare cu planurile de investiții în acest sens făcute de operator, planuri care în 2014, 2015 nu erau prevăzute exact, nu se făcea o analiza ex-ante a acestor investiții pentru a vedea dacă sunt eficiente sau nu.”