Sari la conținut

Ghearele de pui, delicatese exportate în Asia

  

La periferia Mangaliei s-a născut o afacere destul de profitabilă: se procesează şi se vând gheare de pui. Niciun tacâm nu este însă vândut în ţară. Totul este congelat şi pregătit pentru export.

Aproximativ 500 de tone de gheare de pui pleacă din Mangalia, în fiecare lună, spre Portul Constanţa. Au de făcut un drum lung - 30 de zile cu vaporul, până în Hong Kong.

Managerul fabricii din Mangalia a ajuns în România în urmă cu 15 ani şi a cumpărat fostul abator de păsări. Investiţia, spune el, se ridică la peste cinci milioane de euro.

În primă fază, am avut o discuţie cu toate abatoarele din ţară. Majoritatea personalului este alcătuit din femei”, spune Tunka Cemil, managerul fabricii de procesare. Şi asta deoarece curăţarea ghearelor de pui se face manual, iar femeile s-au dovedit mult mai iscusite decât bărbaţii.

Maria Gavrilescu are 42 de ani şi a lucrat la fostul abator până când s-a închis. Şi-a făcut mari probleme pentru că, la vârsta ei, nu dorea nimeni să o angajeze. Nu a deranjat-o că trebuie să curăţe gheare de pui, mai ales că îşi aminteşte gustul ciorbei cu tacâmuri pe care mama ei o pregătea înainte de Revoluţie.

Eu le mănânc cu plăcere. Încă le mănânc cu plăcere în ciorbe, răcituri. Românul ştie ce să facă cu gheara de pui”, spune femeia.

Maria este printre puţinii români care încă le mai consumă. Mulţi nici nu vor să mai audă de aşa ceva.

În timp ce romanii se strâmbă, chinezii le apreciază la maximum. Sunt o delicatesă, spun bucătarii, iar prepararea în stil asiatic a unei porţii de gheare durează în jur de 20-30 de minute.

„Se pun în apă fiartă şi se opăresc. Apoi, se adaugă sos de soia. Se prăjesc în ulei, apoi se adaugă ghimbir, praz şi anason”, spune Guo Qing Bai, bucătar.

La nivel naţional, de la an la an, exportul de gheare de pui a crescut cu 10%, astfel că, în 2014, România a vândut 12.000 de tone.