Sari la conținut

La Institutul de Cercetare a Plantelor se fac studii doar din birou. Terenurile au ajuns la dezvoltatori imobiliari controversați

Jumătate din livada folosită de institut pentru experimente şi cercetare a dispărut peste noapte, pentru a face loc unui supermarket.

„Când noi am plecat de sărbători, pomii existau. Când ne-am întors de sărbători pomii nu mai existau”, spune Mihaela Popescu, tehnician la Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Protecție a Plantelor.

Jumătate din terenul deținut de Institutul de Cercetare a Plantelor, adică 17 hectare, a fost revendicat de Prințul Paul de România, în calitate de moștenitor al lui Carol al II-lea. Fără să stea prea mult pe gânduri, membrii Comisiei de fond Funciar din Primăria Capitalei, condusă pe atunci de Adriean Videanu, au considerat că Prinţul Paul este îndreptăţit să primească terenul. Așa că au recomandat institutului să restituie parcela. Nici Consiliulul de Administrație al institutului nu a avut dubii asupra drepturilor prințului, deși acesta nu era încă, legal, moștenitorul lui Carol al II-lea, și într-o singură ședință au decis să îi cedeze pământul.

„S-a stabilit de către Consiliul de Administraţie că Alteţa sa regală, pentru terenul care făcea obiectul notificării formulate în baza legii 10 din 2001, întrunea toate cerinţele legale şi s-a dispus restituirea în natură”, spune Corina Teodora Dicu, Consultant juridic al Institutului de Cercetare-Dezvoltare și Protecția Plantelor.

De fapt, terenul nu a ajuns decât formal la Prințul Paul de România, pentru că acesta vânduse, anterior, firmei Reciplia SRL pentru 4 milioane de euro drepturile pe care le-ar fi dobândit asupra unor proprietăţi din România. În contract, terenul Institutului de Cercetare a Plantelor era evaluat la aproximativ 390.000 de euro. Înregistrată în paradisul fiscal din Cipru, Recipilia îl avea ca proprietar pe multimilionarul Remus Truică, fostul șef de cabinet al lui Adrian Năstase.

Imediat după retrocedare, cele 17 hectare și-au schimbat adresa. Strada pe care funcţiona institutul a dispărut de pe harta Bucureştiului: Ion Ionescu de la Brad 8 a devenit 8A de pe Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti.

„Această notare a schimbării adresei poştale a imobilului s-a efectuat în anul 2008 în temeiul unei adeverinţe emise de către primăria de sector”, spune Nicolae Iancu, director în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Din acel moment, Reciplia începe să vândă parcele din terenul câştigat: 2,4 hectare ajung la Hercules Properties SRL, o firmă înregistrată în Panama. Proprietarul acesteia este Mihai Andrei Băjenaru, apropiat al omului de afaceri Puiu Popoviciu. Cei doi sunt judecați împreună într-un dosar privind modul de achiziţie a terenului pe care e construit un mare complex comercial din zona Băneasa.

În România, firma Hercules Properties, care a cumpărat o parte din teren, există doar pe hârtie.

În 2010, Hercules Properties vinde, la rândul ei, bucăţí din teren. Noii proprietari sunt angajați ai Ministerului de Interne sau rude ale lor. Preţul total al tranzacţiei: nouă milioane de euro.

Ionuţ Victor Nicoreşteanu este angajat al Direcţiei Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Interne. În 2010, el obţine de la BRD un credit de trei milioane de euro. Banii sunt folosiți pentru achiziționarea a 3.000 de metri pătrați de teren. În declarația de avere a lui Nicoreșteanu apare pământul cumpărat, dar nu și creditul contractat la BRD.

Alți clienți sunt Anastasia şi Ilie Coconete, pensionari. Ei achiziționează 4.000 de metri pătrați. Soții Coconete împrumută aceeași sumă, de la aceeași sucursală BRD de unde obținuse și Nicoreșteanu banii și, culmea, în aceeași zi cu el. Fiul lor lucrează în acelaşi loc cu Nicoreşteanu, la Direcţia Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor de Interne.

„Nu înţeleg de unde aveţi numărul şi de ce vă interesează ce s-a întâmplat”, a fost reacția lui Ilie Marius Coconete, când a fost contactat de reporterii Digi24.

Ştefan Muntean a cumpărat și el 4.000 de metri pătrați pe Gheorghe Ionescu Sisești. Despre el însă nici măcar părinții lui nu știu unde se află sau cu ce se ocupă.

Toate cele trei credite s-au dovedit neperformante. Banca încearcă acum vânzarea parcelelor cu mai puţin de un sfert din preţul plătit.

În urma acestor tranzacții, Reciplia SRL Și Hercules Properties rămân cu 14 hectare din cele 17 obținute în numele Prințului Paul de România. Un teren numai bun pentru un cartier rezidențial.

Pentru început, pe locul livezii, la intrarea în institut, firma Hercules Properties va ridica un supermarket. Magazinul este inclus în planul urbanistic zonal și are autorizaţie de construcţie. Cât privește blocurile de locuințe, proiectul este finalizat de patru ani. Firma Reciplia așteaptă doar autorizaţia de construcţie. Planurile sale au fost amânate chiar de prinţul Paul care, nemulţumit de banii primiţi, a cerut anularea contractului de vânzare cumpărare, dar fără succes.

După ce jumătate din teren a fost deja curăţat pentru a face loc complexului rezidenţial, Institutul va rămâne şi fără cealaltă jumătate. Academia de Agricultură a a cerut retrocedarea restului de 17 hectare rămase.

„Bătălia noastră pentru cele 17 hectare, pentru ceea ce înseamnă inclusiv patrimoniul imobiliar al institutului, este aceea ca acest institut să rămână în funcțiune”, spune Valeriu Tabără, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole.

Dar pentru că situația juridică a celor 17 hectare este incertă, nimeni nu a mai investit nici un ban acolo. Asta în timp ce angajații Institutului de cercetare a Plantelor nu au unde și cum să își continue studiile.

„Cum să faci cercetare, dacă nu ai unde să-ți faci observațiile în teren?”, spune prof. conf. dr. Ionela Dobrin, de la Facultatea de Agricultură.

Prinţul Paul Philipe de Hohenzolern a refuzat să dea detalii despre tranzacţia încheiată în privinţa terenurilor care aparţineau Institutului pentru protecţia plantelor cu firma Reciplia. Reprezentanţii BRD au precizat, de asemenea, că nu vor să comenteze pe marginea modalităţii de acordare a celor trei credite de câte trei milioane de euro fiecare. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au anchetat comisiile care i-au acordat terenul prinţului Paul, dar au ajuns la concluzia că nu se impune începerea urmăririi penale şi au clasat cauza.

Material realizat cu sprijinul RISE Project.