Sari la conținut

Provocări majore pentru România. Combaterea corupţiei şi evaziunea fiscală, pe lista Comisiei Europene

Executivul Uniunii Europene a publicat luni recomandări privind Programul naţional de reformă al României pentru 2014, care includ un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2014.

Strategia bugetară prezentată în program respectă, în general cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere, consideră CE. Totuși, în ceea ce priveşte planurile bugetare pentru 2014, există riscuri de evoluţie negativă legate de controlul cheltuielilor şi de înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. În plus, pentru 2015 şi în perioada ulterioară, măsurile care trebuie adoptate pentru a asigura înscrierea pe traiectoria bugetară propusă nu sunt încă precizate, se arată în documentul citat de Mediafax.

Potrivit Comisiei Europene, frauda fiscală şi evaziunea fiscală în domeniul TVA, inclusiv schemele transfrontaliere, accizele, contribuţiile de asigurări sociale şi impozitele pe venit, rămân o provocare majoră.

Progresele concrete înregistrate în combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, în timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectării obligaţiilor fiscale este afectată de lipsa unor măsuri de punere în aplicare realiste şi obligatorii, precum şi de atenţia insuficientă acordată prevenirii.

În prezent este în curs o reformă a administraţiei fiscale care este menită să îmbunătăţească eficienţa acesteia, notează Comisia, potrivit căreia cooperarea administrativă transfrontalieră, în special în domeniul TVA, rămâne deficitară. Sarcina fiscală suportată de persoanele cu venituri salariale mici şi medii rămâne ridicată şi încurajează munca nedeclarată şi nedeclararea integrală a veniturilor.

Potrivit CE, România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, în special din cauza cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei. Există preocupări cu privire la sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al populaţiei active care contribuie la sistemul de asigurări sociale faţă de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie.

Utilizarea ineficientă a resurselor şi gestionarea defectuoasă cresc riscul nesustenabilităţii bugetare în sectorul sănătăţii, avertizează instituţia europeană, potrivit căreia plăţile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătăţii afectează în continuare accesibilitatea, eficienţa şi calitatea sistemului.

Au fost demarate reforme menite să îmbunătăţească eficienţa şi sustenabilitatea financiară ale sistemului de sănătate, dar sunt necesare eforturi continue.

Unele măsuri înregistrează întârzieri şi sunt afectate de nivelul insuficient de finanţare şi de capacitatea scăzută a serviciilor. Reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale, precum şi îmbunătăţirea asistenţei medicale primare şi a sistemelor de orientare a pacienţilor către centrele specializate vor asigura un raport mai bun cost-eficacitate. Au fost demarate noi reforme ale sistemului de sănătate menite să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei prin promovarea, printre altele, a accesului echitabil la servicii medicale de calitate, se arată în document.

Altă provocare majoră menţionată de Comisie este rata ridicată de inactivitate, utilizarea insuficientă a potenţialului forţei de muncă şi necesitatea de a spori calitatea şi productivitatea muncii. Calitatea serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă şi de reconversie profesională este în continuare redusă, în pofida unor măsuri la scară mică.

Reforma educaţiei din 2011, care stabileşte o agendă pe termen lung pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului la toate nivelurile, nu este încă pe deplin operaţională, din cauza insuficienţei resurselor financiare şi umane. Rata de părăsire timpurie a şcolii este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE şi în prezent este mai ridicată decât cea înregistrată în 2010, populaţia romă fiind în mod special afectată de acest fenomen.

De asemenea, persistă necorelări importante între competenţele absolvenţilor de învăţământ terţiar şi cerinţele pieţei, iar legătura dintre întreprinderi şi mediul universitar rămâne deficitară, aşa cum indică rata ridicată a şomajului şi faptul că mulţi absolvenţi de universităţi îşi găsesc un loc de muncă în profesii care fie nu corespund pregătirii lor, fie sunt sub nivelul lor de calificare.

Reducerea sărăciei rămâne o provocare majoră. În pofida situaţiei relativ stabile în domeniul ocupării forţei de muncă, veniturile brute ale gospodăriilor au scăzut, iar inegalităţile în materie de venituri au crescut. Familiile care au copii sunt în mod special expuse. S-au realizat doar progrese limitate în ceea ce priveşte accelerarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională la îngrijirea alternativă a copiilor lipsiţi de îngrijire părintească. Numărul de persoane cu handicap care sunt îngrijite în instituţii rezidenţiale de mari dimensiuni este în continuare mare, în timp ce serviciile comunitare pentru persoanele cu handicap nu sunt suficient dezvoltate.

Capacitatea redusă a administraţiei publice de a elabora şi de a pune în aplicare politici constituie în continuare o provocare esenţială pentru România, care afectează dezvoltarea globală a ţării, mediul de afaceri şi capacitatea de investiţii publice şi care, totodată, nu permite furnizarea unor servicii publice de o calitate suficientă.

În pofida înregistrării unor progrese importante, rata de absorbţie a fondurilor UE rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. Caracterul constant deficitar al sistemelor de gestiune şi de control, precum şi al practicilor din domeniul achiziţiilor publice poate avea un impact negativ asupra pregătirilor pentru noua generaţie de programe şi asupra punerii în aplicare a acestora.

Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice este instabilă şi lipsită de coerenţă. Cadrul instituţional, cu actori multipli şi responsabilităţi care se suprapun în mod frecvent, nu dispune de instrumentele necesare pentru a remedia deficienţele şi a furniza orientări corespunzătoare autorităţilor contractante.

Corupţia şi conflictele de interese continuă să reprezinte motive de îngrijorare pentru autorităţile contractante. Se preconizează că până la sfârşitul anului 2014 va deveni operaţional un sistem de verificări ex-ante privind conflictele de interese în atribuirea contractelor de achiziţii publice.

Între recomandările Bruxelles-ului, pe primul loc se află controlul şi combatarea oricărei încercări de fraudare a banilor europeni. În raport, Comisia Europeană mai recomandă şi o colaborare mai eficientă între instituţiile responsabile cu gestionarea fondurilor comunitare.