Sari la conținut

Replica producătorilor din domeniul alimentar: Jumătate din produsele din pieţe şi magazine sunt din import, multe ieftine şi cu înlocuitori

România importă mâncare atât de la partenerii europeni, cât şi de la ţări din afara Uniunii, şi nu toată de calitate. Unul din cinci borcane de miere este de import.

Aducem miere din import şi se cupajează, se combină, cu miere românească care reprezintă între 2, 3% din volumul respectiv, care este miere din China sau Argentina. Asta a dus la o scădere a preţului. Anul trecut se cumpăra mierea polifloră cu 12 lei, 13 lei. Am găsit pe raft aceeaşi cantitate la 8, 9 lei”, spune Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Alimentele venite din afară nu trec prin atâtea filtre ca produsele românescţti, spun producătorii autohtoni. Brânza de import poate conţine diferite tipuri de lapte, fără ca eticheta să menţioneze procentul.

Dacă spun telemea de oaie adusă din Bulgaria sau Polonia şi fac o analiza pe amprenta genetică pot să depistez dacă e proteină de altă specie, dar nu procentual, dacă scrie pe ambalaj posibil urme de lapte de vacă, atunci mi-a închis gura, legal”, susţine preşedintele Patronatului din Industria Laptelui, Dorin Cojocaru.

35% din importurile de lapte, brânza şi caşcaval provin din Bulgaria şi Polonia. Semne de întrebare sunt şi la carnea adusă din alte ţări europene, spun producătorii. Aceştia reclamă preţurile la jumătate faţă de cele ale cărnii produse în România. Situaţie este aceeaşi şi în cazul ouălor.

Ne trezim cu ouă venite din alte ţări membre care nu machează ddm-ul în ferma de origine.Atunci când accepţi să marchezi ddm-ul la intrarea în ţară, nu mai ştii data oatului”, atrage atenţia Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări.

În schimb, când marfa trebuie să plece la export, producătorii români se plâng că trebuie să respecte cerinţe care de care mai neobişnuite.

Am avut o solicitare de export de ouă, ni s-a spus ca vârsta păsărilor să nu depăşească 35 de săptămâni”, afirmă Aurora Alexandru, medicul veterinar al unei ferme de păsări.

Autorităţile spun că se fac controale, potrivit normelor europene, dar şi că sunt prea puţini inspectori.

Dacă am o suspiciune că în timpul transportului s-a întrerupt lanţul frigorific, am acest drept să recoltez o nouă probă sau a intervenit ceva la controlul fizic al produselor, se face un control al produselor şi unul al documentelor”, explică Lenuţa Ichim, vicepreşedintele ANSVSA.

„Să existe un control de 100% la produsele care vin din comerţul intracomunitar, să vedem care este calitatea produselor noastre în raport cu cele din afară” solicită, în numele producătorilor români, Emil Dumitru, preşedintele ProAgro.

În 2014, peste patru tone de salam produs în Germania, suspectate că ar fi expirate, au fost confiscate de inspectorii de la Protecția Consumatorilor din depozitul unei fabrici de mezeluri din Braşov.

Citiţi şi:

Ministrul Agriculturii: Importăm alimente expirate, salamul se spală cu oțet