România deține rachete anti-grindină, dar nu le folosește din cauza birocrației
După căldurile din luna mai, agricultorii se aşteptau la grindină. Puțini însă au făcut și pregătiri, așa că gheața căzută din cer a compromis recoltele pe mii de hectare. Sistemele antigrindină instalate în județul Iași, de exemplu, nu au ajutat la nimic.
„În special livezile, viile în special în Cotnari au fost distruse în proporție de 60-70%. O cădere de grindină poate să afecteze producția pe trei, patru ani de zile”, a afirmat Gheorghe Cunei, director Ministerul Agriculturii.
Motivul stă, din nou, în birocraţie: autorităţile nu au reînnoit contractul cu operatorul privat care administrează sistemul antigrindină.
„Instituţia Prefectului a fost informată că la nivelul Centrului Antigrindină nu există încă un contract privind operarea lansatoarelor montate în judeţ. Acest contrat semnat cu un operator privat urmează să fie definitivat în cursul următoarelor două săptămâni”, a declarat Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Iaşi.
Citiţi şi: Cum putem controla vremea? România e cu 50 de ani în urma vecinilor
După investiții de zeci de milioane de lei, doar trei centre antigrindină sunt funcționale
Acest sistem din Moldova are nevoie de şase milioane de lei anual. Sisteme antigrindină sunt instalate şi în judeţul Prahova. Nici acolo, contractul între operatorul privat şi autorităţi nu a fost încă semnat, iar negocierile continuă.
Rachetele antigrindină sunt proiectate să împrăştie iodură de argint în nori. Substanța transformă gheaţa în picături de ploaie.
Protecția anti-grindina costa 8 euro pe hectar, însă numai 220 de mii de hectare de culturi sunt acum aparate împotriva ploilor de gheața. Asta înseamna doar două procente din suprafaţa arabilă a ţării. Restul se afla în bătaia grindinei, din cauza birocraţiei.
„Noi avem anumite proceduri şi ceea ce înseamna autorizări, licenţe şi avize, dar, ca peste tot, se pune şi problema financiară”, a mărturisit Gheorghe Cunei, director în Ministerul Agriculturii.
Rămași fără apărare în faţa vremii, puţini agricultori îşi asigură totuși culturile împotriva calamităţilor.
Mai puțin de 10 procente din suprafeţele agricole sunt asigurate împotriva calamităţilor. De cele mai multe ori, poliţele sunt încheiat de marii fermieri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
