Sari la conținut

Firma adusă de Ponta pentru Centura Bacău ar fi înșelat constructorii români. Reacția Eko Insaat

Recenta reziliere a contractului semnat de statul român cu firma turcă Eko Insaat Ve Tic As pentru centura Bacău readuce pe tapet o veche problemă. În ce măsură sunt protejați subcontractorii români dacă străinii, care le datorează bani pe lucrările făcute, dau faliment? La centura Bacău turcii au lăsat firmelor românești moștenire pagube cifrate la sute de mii de euro.

UPDATE. Într-un drept la replică remis redacției în data de 19 iunie, reprezentanții companiei turce resping acuzele Annei Nițulescu, afirmațiile acesteia privind intenția lor de a își însuși banii de avans și de a nu presta lucrările, obținerea contractului prin mijloace politice. În principal, ei spun că își vor plăti toate datoriile certe și exigibile față de subcontractori, că rezultatul licitației a fost analizat și de Curtea de Apel și Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în mai multe rânduri și că CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere ar fi încasat avansul acordat lor la începerea lucrărilor. Mai mult ei afirmă că Anna Nițulescu nu are nicio calitate oficială în cadrul subcontractorului și că aceasta, împreună cu cinci -șase persoane , au avut atitudine violentă față de angajații Eko Insaat. Potrivit contractului semnat cu subcontractorii, Eko Insaat s-a angajat să plătească acestora lucrările la 30 de zile de la încasarea banilor de la CNAIR.

Redăm integral conținutul dreptului la replică trimis de reprezentanții firme turce.

"În cadrul ediţiei online a DIG/24 din data de 30 mai 2017 a fost publicat articolul intitulat "Firma adusă de Ponta pentru Centura Bacău ar fi înșelat constructorii români." Articolul conține o serie de informaţii eronate sau voit false, menite a sugera insidios o conduită a societăţii noastre pe de o parte, ilegală, prin pretinsa nerambursare a avansului încasat, şi, pe de altă parte, necontractuală, prin pretinsul refuz abuziv de a ne plăti subcontractorii şi prin orchestrarea unor ample şi elaborate acţiuni menite a prejudicia interese pretins legitime ale unor subcontractori.

În ceea ce priveşte conduită ilegală a societăţii noastre cadrul acestui articol se afirmă, printre altele: firmele străine, printre care şi compania noastră, "încasează «avansurile generoase acordate de Compania Națională de Administrare a lnfrastructurii Rutiere din România (CNAIR) pe lucrări, după care dispar cu banii în afara lor"; Alin Goga, unul dintre jurișţii CNAIR, ar fi declarat că "este o înșelătorie mare la adresa statului, avansul încasat este mult mai mare decât garanția depusă. Din știința mea era avans de 20% adică vreo 10 milioane euro. Garanția este mult mai mică decât avansul la valoarea contractului"; Anna Nițulescu, patron al firmei care a subcontractat lucrările la centura de la turci, afirmă că aceștia au urmărit de la început să înşele statul: "Au premeditat totul, au venit să încaseze avansul şi să plece" Nițulescu mai spune că are informaţii potrivit cărora turcii au transferat avansul încasat de la CNAIR în Turcia”.

Însă, în pofida acestor afirmaţii, situaţia de fapt este radical diferită.

  • CNAIR S.A. a încasat integral valoarea avansului acordat, prin executarea scrisorilor de garanţie bancară pentru returnarea avansului. Am prezentat redacţiei, în probaţiune, scrisoarea transmisă de emitentul scrisorii de garanţie bancară pentru returnarea avansului, prin care instituţia bancară ne informează că, la cererea CNAIR S.A., a procedat la onorarea cererii de plată şi a virat către CNAIR S.A. întreaga sumă solicitată, 70.898.651, 70 lei.

  • În ceea ce priveşte conduita necontractuală a societăţii noastre în cadrul acestui articol se afirmă: "Plecarea turcilor fără să își plătească datoriile riscă să aducă în faliment cel puțin o firmă de construcții. Anna Nițulescu, patron al firmei care a subcontractat lucrările la centură de la turci, afirmă că "Am de recuperat 1,79 milioane lei, lucrări care le-am făcut ca subcontractor, de atunci până acum. Am făcut o mie de demersuri, notificări, somații, adrese către ANAF, către Corpul de control al primului ministru, la Departamentul de luptă antifraudă. M-am adresat aceste instituţii căci ei refuză din punct de vedere comercial orice colaborare". "Turcii au făcut mai multe inginerii financiare ce fac urmărirea datornicului imposibilă, spune Nițulescu. "La licitație au participat cu firma de la Ankara, apoi după ce au căștigat au făcut sucursala la Bucureşti, au închis-o şi în 2015 au deschis sucursala la Bacău. Mai mult, în 2016 au mai deschis o firrnă cu aceeaşi acţionariat în Bacău și au mutat parte din utilaje, staţii de asfalt beton pe cealaltă firmă. Contractul meu era cu sucursala din Bacău, acţiunea a fost premeditată", se plânge ea".

    Din nou, situaţia de fapt este radical diferită, iar declaraţiile făcute de doamna Nițulescu, coroborate acţiunilor sale de violenţă fizică şi psihică exercitată asupra reprezentanţilor noştri, prin complicitatea altor 5- 6 persoane cu care se deplasează zilnic la sediul societăţii noastre, ne fac clar că suntem victima unei acţiuni organizate şi coerent puse în practică de intimidare în scopul determinării angajaţilor noştri la efectuarea unor plăți fără corespondent în lucrări executate şi în alte condiţii decât cele contractual convenite, astfel cum deja s-a întâmplat, operându-se faţă de societatea reprezentată de doamna Nitulescu două plăţi nedatorate. Este adevărat ca între societăţile noastre a intervenit un Acord de subcontractare a unor lucrări, însă acesta nu a putut finalizat întrucât a intervenit rezilierea contractului principal. În condiţiile în care contractul nu a putut fi finalizat, aşadar nu au fost executate toate lucrările pentru care s-a convenit preţul contractului, doamna Nițulescu solicită plăți care depăşesc valoarea agreată a contractului. Mai mult, preţul lucrărilor executate de acest subcontractor nu este încă scadent, dat fiind că potrivit Acordului de subcontractare societatea noastră va achita subcontractorului preţul lucrărilor sale în termen de 30 de zile de la data la care societatea noastră încasează efectiv de la CNAIR valoarea respectivelor lucrări, iar până la acest moment CNAIR S.A, nu a făcut nicio plată către societatea noastră, cu titlu de preţ al lucrărilor. Însă, în vederea încasării unor plăţi nedatorate, doamna Nițulescu a cointeresat un grup de subcontractori ai propriei societăţi, faţă de care are probabil propriile sale debite, semnificative deducem din fervoarea vioțentei acestora, împreună cu care exercită zilnic presiuni fizice şi psihice asupra angajaţițor noştri, în încercarea de a-i determina să procedeze la astfel de plăţi. Urmare exercitării acestor presiuni, societatea noastră a achitat deja companiei reprezentate de doamna Nițulescu suma de 267. 835,74 lei (facem precizarea că în cadrul unui alt contract, de închiriere utilaje, societatea noastră a achitat către această societate suma de 430.855,30 lei şi că nu au fost niciun fel de probleme în executarea acestui contract, atât timp cât proprietarul utilajelor nu a solicitat plăţi nedatorate). Mai mult, din cercetarea unui Raport de interogare emis de Registrul Comerţului am aflat cu stupoare că doamna Nițulescu nu are nicio legătură cu firma pe care pretinde că o reprezintă, nefiind nici asociat şi nici administrator. În fapt, asociatul unic şi administratorul acestei societăți este un domn în vârstă de 72 de ani despre a cărui existenţă nu am ştiut până în acest moment şi cu care nu am luat în nicio formă contact pe întreaga perioadă a derulării negocierii şi executării Acordului de subcontractare. În scopul protejării intereselor legitime ale societăţii noastre am formulat şi depus la DIICOT – Serviciul Teritorial Bacău, o plângere penală împotriva grupului infracţional organizat de doamna Nițulescu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracțional, prevăzută de art.367 din Codul penal, lovire sau alte violenţe prevăzută de art.193 alin.(1) din Codul penal raportat la art.38 din Codul penal, de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art.205 alin.(1) din Codul penal, de ameninţare prevăzută de art.206 din Codul penal raportat la art.35 alin.(1) din Codul penal, de şantaj prevăzută de art.207 din Codul penal, de hărţuire prevăzută de art. 208 a/în. (1) din Codul penal raportat la art. 35 a/în. (1) din Codul penal, de violare a sediului profesional prevăzută de art.225 din Codul penal și de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzută de art. 371 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 din Codul penal. În concluzie, nu suntem în prezenţa unor acţiuni deliberate şi frauduloase operate de societatea noastră în scopul prejudicierii unor interese legitime ale subcontractorilor săi, ci în prezenţa unei încercări aflate sub incidenţa ilicitului penal de obţinere a unor sume nedatorate, prin exercitarea unor presiuni fizice şi psihice constante şi continuate. Este adevărat ca doamna Nitulescu a făcut o serie de "demersuri, notificări, somații, adrese către ANAF, către Corpul de control al primului ministru, la Departamentul de luptă antitraudă", care au avut drept consecinţă acţiuni de control extinse ale acestor instituţii. Concluziile acestora, cum ar fi ANAF, au fost în sensul deplinei respectări a legii române de către societatea noastră, pe parcursul întregii sale activităţi. În ceea ce priveşte afirmaţiile profund eronate, mai grav, voit mincinoase, ale doamnei Nițulescu privind "ingineriile financiare" pretins operate de societatea noastră, înfiinţarea sucursalei a avut loc în raport de prescripţii fiscale care obligă la înfiinţarea de sucursale, în cazul firmelor străine câştigătoare a licitatiilor având ca obiect acordarea de contracte de lucrări publice, în scopuri fiscale şi pentru facturare, efectuare de plăţi şi încasări, scop în care, prin act adiţional, sucursala este împuternicită de firma-mamă. Iniţial s-a constituit o sucursală la Bucureşti, în lipsa oricăror organizări în fiinţă la Bacău, respectiv a organizării de şantier pentru care se făceau demersuri sau, cel puţin, a unui birou de colaborator. Pe măsură ce societatea se apropia de momentul atacării organizării de şantier la Bacău, societatea şi-a făcut birouri în această localitate şi a decis să mute sucursala la acest sediu, unde dealtfel urma a își desfăşura activitatea. Înființarea unei firme cu naţionalitate romană, ale cărei părţi sociale sunt integral deţinute de societatea noastră, a devenit necesară în raport de faptul că a fost necesară achiziţionarea unui teren pentru înfiinţarea organizării de şantier (toate demersurile noastre făcute în scopul dobândirii prin închiriere de la diverse autorităţi pulice sau alte persoane fizice sau juridice care deţineau terenuri cu poziţii convenabile prin raportare la zona de lucrări eşuând, obligând compania noastră să angajeze noi fonduri neprevăzute pentru buna execuţie a contractului, astfel încât executarea lucrărilor să nu fie întârziată), iar companiile de altă naționalittae decât cele române nu pot dobândi în proprietate terenuri în România. Aşadar, raţiunea înfiinţării acestei companii este una ce ţine de bună execuţie a contractului şi în nicio ipoteză rezonabilă de lucru de intenţii frauduloase de afectare a intereselor subcontractorilor.

  • În ceea ce priveşte pretinsa atribuire a contractului prin imixtiune politică, în cadrul articolului se afirmă: ”Ei au primit contractul, deşi au cerut cu 90 de milioane de lei mai mult peste cea mai bună ofertă. Turcii au reuşit să primească contractul, deşi au cerut un preț de 393,88 milioane lei, fără TVA, cu 90 de milioane de lei mai mare decât cel solicitat de firma Sa&Pe ce are în spate pe eel mai puternic constructor român, Dorinel Umbrărescu . Oferta turcilor a fost mai slabă financiar și decât cea depusă de firma Pa&Co, aparţinând lui Costel Cășuneanu Aceasta a cerut cu 40 de milioane lei mai puţin decât Eko lnsaat Ve Tic . Coincidență sau nu, CNADNR a anunţat căștigatorul în data de 13 noiembrie, la două săpămâni după ce premierul Victor Ponta s-a întâlnit la Istanbul cu premierul turc Recep Erdogan, cu ocazia inaugurării tunelului Marmaray construit sub Bosfor. Larăși, semnarea contractului a avut loc cu o zi înainte de sosirea lui Erdogan în vizită oficială în România”. Contractul a fost atribuit în favoarea societăţii noastre după mai mult de 2 ani de analiză a ofertei noastre şi a ofertelor concurente de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi de către Curtea de Apel Bucureşti, în cadrul a două contestaţii formulate în faţă CNSC şi a unei plângeri împotriva unei decizii CNSC, formulate în faţa Curţii de Apel. Aşadar, verificarea legalităţii atribuirii contractului în favoarea noastră să făcut în mod repetat, de două ori de către complete diferite ale Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi o dată de către Curtea de Apel Bucureşti. Rezultatul tuturor acestor analize a atestat perfectă legalitate, conformitate şi seriozitate a ofertei noastre. Deciziile CNSC şi cea a Curţii de Apel atestă cu claritate că este lipsit de relevanţă că cele două oferte ale SĂ&PE şi PA&CO sunt mai bine situate financiar, atât timp cât acestea nu sunt conforme, în sensul că prima ofertă, pe de o parte, a cotat financiar eronat anumite articole de lucrări, diminuând astfel artificial preţul total ofertat, şi, pe de altă parte, nu a putut, la cererea autorităţii contractante, să justifice preţul neobişnuit de scăzut, iar a doua ofertă a eşuat în a furniza autorităţii garanţiile financiare pe care autoritatea le-a solicitat în mod egal tuturor constructorilor participanţi la procedură. Aşadar, ofertele pretins mai avantajoase la care se face referire constituie oferte care, pe de o parte, nu respectau cerinţe esentiale ale autorităţii, clar şi explicit impuse prin documentaţia de atribuire, iar în cazul primeia dintre ele preţul mai scăzut era determinat în mod cert de cotarea eronată în oferta a preţului unor articole de deviz. În ce priveşte pretinsă corespondenţă dintre dată semnării contractului şi anumite vizite politice apreciem că, odată ce atribuirea contractului s-a făcut cu respectarea unor termene ce derivă din /ege şi sunt dependente de data comunicării deciziilor instanţelor de judecată sau a instanţei administrativ-jurisdicționale, corelarea acestor termene, pe parcursul celor doi ani de litigii, cu vizite politice viitoare şi încă necunoscute la momentul judecării contestaţiilor este cel puţin improbabilă. Ne exprimăm profundul regret pentru faptul că în condiţiile unei situaţii de fapt incontestabil clare - în sensul că întregul avans acordat a fost recuperat la prima cerere a CNAIR prin virarea de către emitentul scrisorilor de garanție către CNAIR a întregii sume solicitate și că executăm cu onestitet toate obligațiile certe și exigibile ale societății - este posibil ca în mediile de comunicare să fie furnizate informații aflate într-un astfe/ de radical conflict cu realitatea. Compania noastră a abordat cu seriozitate şi responsabilitate executarea acestui contract, înțelegând importanţa sa vitală pentru întreaga regiune. Din păcate, evolutia situaţiei societăţii noastre pe alte pieţe nationale, pe care activează de mai mult de 50 de ani, bucurându-se de o bună reputaţie, a generat dificultăţi financiare ale căror consecinţe viitoare ar fi putut afecta grav proiectul de investiţii. În aceste condiţii nefavorabile, aflate în afaria ariei de opţiune şi control a societăţii noastre, am apreciat ca oprirea proiectului în această fază constituie măsura care are aptitudinea de a proteja eel mai eficient proiectul de investiţii împotriva consecinţelor pe care situaţia societăţii noastre le-ar putea genera în viitorul apropiat. Oprirea proiectului constituie o împrejurare nedorită şi nefericită pentru societatea noastră, care are deplina înțelegere a importanţei regionale a acestui proiect de investiţii, motiv pentru care ne-am exprimat repetat întreaga disponibilitate pentru o cât mai rapidă şi facilă predare a şantierului şi conservare a lucrărilor, astfel încât atribuirea noului contract şi astfel execuţia lucrărilor să poată interveni cât mai rapid. Însă, o astfel de decizie nu implică nici prejudicierea bugetului de stat, nici încălcarea legii şi nici prejudicierea unor interese legitime ale colaboratorilor noştri. Societatea noastră şi-a executat şi îşi va executa toate obligaţiile cu caracter financiar, atât faţă de subcontractorii săi, cât şi faţă de CNAIR S.A, potrivit Contractului de lucrări încheiat, astfel cum a procedat şi în ceea ce priveşte avansul acordat, care a fost, ca urmare a rezilierii contractului de către CNAIR S.A., integral încasat de CNAIR S.A., prin virarea sa de către instituţia bancară emitentă a scrisorii de garanţie bancară de rambursare a avansului.

  • Apreciem că în condiţiile în care situaţia de fapt este în mod vădit în conflict cu informaţiile furnizate prin intermediul articolului respectiv publicarea acestui drept la replică se impune nu numai din perspectiva interesului legitim al societăţii noastre ca imaginea sa să nu fie afectată prin influenţarea negativă a opiniei publice, bazată pe informaţii flagrant eronate, dar şi din perspectiva interesului public general, dat fiind ca deontologia profesională a ziaristului, coroborată dreptului consumătorului de media la o informare onestă, implică la modul imperativ corectarea imediată a unor informaţii eronate anterior publicate, atunci când ziaristului i se aduc la cunoştinţă informaţii noi, incontestabil dovedite prin înscrisuri şi care fac vădit caracterul de dezinformare al articolului iniţial, prin publicarea unui drept la replică.

Observație: Potrivit documentelor prezentate, bancherul firmei Eko Insaat ar fi executat, la cererea CNAIR, scrisoarea de garanție la data de 5 mai 2017 la o valoare de 70,89 milioane lei. În data de 12 iunie, ministrul Transporturilor Răzvan Cuc spunea că nu au fost recuperați integral banii dați firmei turce cu titlul de avans, potrivit Ziarului de Bacău, zdbc.ro. Luni, Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR a răspuns la solicitarea Digi24.ro că CNAIR mai trebuie să recupereze 4,5 milioane lei de la firma Eko Insaat cu titlul de dobânzi și penalități și că avansul plătit ar fi fost recuperat.

 

Companiile românești mici sau medii, active în sectorul construcțiilor de drumuri, riscă falimentul după ce sunt înșelate  de către constructorii străini care nu le plătesc sumele datorate pe lucrările efectuate. Străinii își trec activele pe alte firme lăsând compania debitoare o cochilă goală. Mai mult, ei încasează avansurile generoase acordate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) pe lucrări, după care dispar cu banii în țara lor.

Recenta reziliere a contractului semnat de CNAIR cu firma turcă Eko Insaat Ve Tic pentru centura Bacău este un astfel de caz. Firma turcă a încasat un darnic avans de 15% din lucrare, respectiv 77 milioane lei, după care a reziliat contractul când stadiul lucrările nu era nici măcar 3%.

Plecarea turcilor fără să își plătească datoriile riscă să aducă în faliment cel puțin o firmă de construcții. Anna Nițulescu, patron al firmei care a subcontractat lucrările la centură de la turci, afirmă că aceștia au urmărit de la început să înșele statul. ”Am de recuperat 1,79 milioane lei, lucrări care le-am făcut ca subcontractor, de atunci până acum. Am făcut o mie de demersuri, notificări, somații, adrese către ANAF, către Corpul de control al primului ministru, la Departamentul de luptă antifraudă. M-am adresat aceste instituții căci ei refuză din punct de vedere comercial orice colaborare. Au premeditat totul, au venit să încaseze avansul și să plece. Nu am nicio speranță să îmi recuperez banii”, spune Nițulescu, întrebată dacă are de gând să apeleze la procedurile legale posibile în astfel de situații, cum ar fi înscrierea la masa credală.

Turcii au făcut mai multe inginerii financiare ce fac urmărirea datornicului imposibilă, spune Nițulescu. ”La licitație au participat cu firma de la Ankara, apoi după ce au câștigat au făcut sucursală la București. Au închis-o și în 2015 au deschis sucursală la Bacău. Mai mult, în 2016 au mai deschis o firmă cu același acționariat în Bacău și au mutat parte din utilaje, stații de asfalt beton pe cealaltă firmă. Contractul meu era cu sucursala din Bacău, acțiunea a fost premeditată”, se plânge ea. Nițulescu mai spune că are informații potrivit cărora turcii au transferat avansul încasat de la CNAIR în Turcia.

Dar care este soluția? Alin Goga, unul dintre juriștii CNAIR, spune că CNAIR poate impune constructorilor o cesiune de creanțe către subcontractori iar aceștia să încaseze banii plătiți de companie pentru lucrări. Metoda s-a mai folosit în trecut, însă doar atunci când a existat și interesul, căci firmele subcontractoare erau deținute de politicieni. ”Este o înșelătorie mare la adresa statului, avansul încasat este mult mai mare decât garanția depusă. Din știința mea era avans de 20% adică vreo 10 milioane euro. Garanția este mult mai mică decât avansul la valoarea contractului”, spune el.

Goga reamintește că centura Bacău nu este singurul caz unde constructorii români rămân cu buzele umflate. Cazuri similare au fost întâlnite la contractul pentru autostrada Transilvania semnat cu firma Bechtel sau la contractele încheiate de firma maghiară Vegyepszer care a realizat centura Cluj.

Contract semnat după vizita lui Ponta în Turcia

Contractul centurii a fost semnat în luna aprilie 2015. Firma turcă Eko Insaat Ve Tic AS s-a aflat la prima sa lucrare în România. Ei au primit contractul, deşi au cerut cu 90 de milioane de lei mai mult peste cea mai bună ofertă. Turcii au reuşit să primească contractul, deşi au cerut un preţ de 393,88 milioane lei, fără TVA, cu 90 de milioane de lei mai mare decât cel solicitat de firma Sa&Pe ce îl are în spate pe cel mai puternic constructor român, Dorinel Umbrărescu. Oferta turcilor a fost mai slabă financiar şi decât cea depusă de firma Pa&Co,  aparţinând lui Costel Căşuneanu. Aceasta a cerut cu 40 de milioane lei mai puţin decât Eko Insaat Ve Tic.

Coincidenţă sau nu, CNADNR a anunţat câştigătorul în data de 13 noiembrie, la două săptămâni după ce premierul Victor Ponta s-a întâlnit la Istanbul cu premierul turc Recep Erdogan, cu ocazia inaugurării tunelului Marmaray construit sub Bosfor. Iarăşi, semnarea contractului a avut loc cu o zi înainte de sosirea lui Erdogan în vizită oficială în România.