Sari la conținut

Aprinderea unui trabuc, semn cu pălăria în autobuz, „garanţii” propuse de Vîntu lui Obreja

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost trimis în judecată în dosarul în care este acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu, pentru a interveni la judecători de la instanţa supremă, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.

Procurorii Secţiei de combatere a corupţiei l-au trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, pentru infracţiunea de trafic de influenţă, dosarul urmând să fie judecat de Tribunalul Bucureşti, arată marţi Direcţia Naţională Anticorupţie, într-un comunicat de presă.

Rudel Obreja declara în 13 februarie că denunţătorul din această cauză este Sorin Ovidiu Vîntu, iar dosarul ar fi urmarea unei „înscenări” a acestuia.

În 24 ianuarie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, care fusese condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea FNI.

Procurorii DNA arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în vara anului 2013, Rudel Obreja ar fi luat legătura cu o persoană (martor în cauză), pe care ar fi rugat-o să îi intermedieze o întâlnire cu denunţătorul, susţinând că avea intenţia să îi propună o „afacere”. Denunţătorul ar fi transmis că îl aşteaptă pe Obreja la locuinţa sa.

Potrivit anchetatorilor, Rudel Obreja ar fi impus să primească suma de un milion de euro în două tranşe, respectiv 200.000 de euro înainte de pronunţarea hotărârii şi 800.000 de euro după obţinerea soluţiei de achitare.

Rudel Obreja ar fi propus ca următoarea întâlnire să aibă loc în perioada 15-20 decembrie 2013, când ar fi urmat să ofere alte detalii legate de intervenţia sa pe lângă judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Imediat după întâlnirea pe care a avut-o cu Obreja în 15 octombrie 2013, denunţătorul l-ar fi informat pe avocatul său, care nu a asistat la discuţie, că vrea „să aducă la cunoştinţa autorităţilor judiciare propunerile primite în ziua respectivă”, susţin procurorii.

În 12 noiembrie 2013, Rudel Obreja ar fi reiterat discuţia referitoare la subiectul pe care îl abordase în întâlnirile anterioare. În acest context, Obreja ar fi susţinut că persoana cu care se afla în contact şi care exercita intervenţia pe lângă judecători ar fi fost îngrijorată de faptul că denunţătorul era implicat într-un scandal mediatic recent, situaţie care nu era convenabilă „aranjamentelor” privind dosarul penal, deoarece autorităţile statului sau presa ar fi putut să îl monitorizeze pe denunţător în perioada respectivă.

Întrebat de Obreja ce „garanţii” ar putea să îi dea, denunţătorul i-ar fi sugerat ca persoana implicată în realizarea intervenției să facă în public anumite gesturi prestabilite, cum ar fi „aprinderea unui trabuc, un semn cu pălăria în autobuz sau trei lovituri consecutive în sacul de box într-o sală de sport”.

Obreja Rudel a evitat să dea un răspuns, susţinând că s-ar putea ca persoana respectivă să refuze să se expună într-o asemenea modalitate, dar i-a promis că va transmite mai departe solicitarea sa”, au precizat procurorii.

La aceeaşi întâlnire, Obreja a reiterat pretenţia de a primi un milion de euro, în două tranşe, respectiv 200.000 de euro fără nicio garanţie şi 800.000 de euro într-o modalitate care să presupună oferirea unei garanţii pentru ambele părţi implicate.

În 10 ianuarie 2013, Rudel Obreja ar fi afirmat că în dosarul penal în care denunţătorul era inculpat ar fi sosit o hârtie de la servicii, despre care a susţinut că îi era nefavorabilă, sugerând că avea această informaţie de la persoana pe lângă care făcea intervenţia.

În acest moment al discuţiei, denunţătorul i-ar fi atras atenţia lui Obreja că primul termen de judecată avusese loc chiar în 10 ianuarie şi că deja instanţa de judecată amânase judecarea cauzei. În acest context, susţin procurorii, denunţătorul i-ar fi reproşat lui Obreja că nu era la curent cu situaţia dosarului penal, „exprimându-şi bănuiala că era victima unei escrocherii”.

Obreja Rudel a negat şi a promis că se va interesa care era motivul pentru care persoana pe lângă care făcea intervenţia i-a comunicat în mod eronat data primului termen de judecată, susţinând că va reveni în scurt timp cu nişte răspunsuri plauzibile”, a precizat DNA.

În 23 ianuarie 2014, denunţătorul s-a întâlnit din nou cu Obreja, care ar fi susţinut că persoana pe lângă care intervenea dorea să solicite un nou termen de judecată şi era sigură că i se va aproba amânarea cauzei.

În 24 ianuarie 2014, deşi denunţătorul a solicitat amânarea cauzei, completul de judecată a respins cererea şi a pronunţat decizia, în aceeaşi zi. Instanţa a respins recursul declarat în cauză, denunţătorul fiind încarcerat pentru executarea unei pedepse definitive cu închisoarea, au mai arătat procurorii.