Sari la conținut

CCR discută sesizările depuse de USR şi PNL

Curtea Constituţională (CCR) dezbate miercuri sesizările de neconstituţionalitate depuse de PNL şi USR împotriva Legii Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 precum şi împotriva modificărilor Legii privind executarea pedepselor privative de libertate. În privinţa actului normativ privind Centenarul, contestatarii reclamă faptul că adoptarea legii nu a respectat principiul bicameralismului, nu indică sursele bugetare pentru finanţarea activităţilor de celebrare a Marii Uniri şi conţine prevederi neconstituţionale privitoare la dreptul preşedintelui de a conferi decoraţii. Cât despre modificările aduse legii privind executarea pedepselor, PNL şi USR invocă faptul că actul normativ nu a fost adoptat cu respectarea principiului bicameralismului şi că reprezintă o graţiere mascată.

70 de deputaţi de la PNL şi USR au formulat, pe 12 mai, o obiecţie de neconstituţionalitate privind Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, pentru forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Forma iniţială a propunerii legislative, propusă de parlamentarii PNL, a suferit modificări substanţiale aduse în a doua cameră sesizată de majoritatea parlamentară, încălcând principiul bicameralismului statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Astfel, norme care schimbă sensul iniţiativei legislative nu au fost supuse deciziei primei camere sesizate în acest caz, respectiv a Senatului. În acelaşi timp, nu sunt specificate în mod concret sursele de finanţare şi alocările bugetare necesare acoperirii activităţilor desfăşurate cu ocazia Centenarului. În plus, majoritatea parlamentară a impus soluţii legislative care încalcă reglementări constituţionale care privesc atributul preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare în numele statului român”, a explicat PNL într-un comunicat de presă.

Liberalii au precizat că, prin forma legii adoptată în Camera Deputaţilor, este eludată instituţia preşedintelui României din acest mecanism constituţional, fiind instituite în paralel alte tipuri de medalii şi distincţii prilejuite de aniversarea Marii Uniri, spre a fi acordate prin hotărâre a Parlamentului ori prin hotărâre a Guvernului.

Patru zile mai târziu, pe 16 mai, 27 de deputaţi USR şi 24 de la PNL au semnat o sesizare de neconstituţionalitate a proiectul de lege de modificare a Legii executării pedepselor, invocând faptul că nu a fost respectat principiul bicameralismului şi că reprezintă o graţiere mascată.

Semnatarii sesizării susţin că principiul bicameralismului a fost încălcat pentru că proiectul a fost substanţial modificat faţă de forma primită de la Senat, prin adoptarea a 43 de amendamente.

De asemenea, este invocată încălcarea principiului securităţii juridie deoarec definirea condiţiilor necorespuzătoare de detenţie este contradictorie în interiorul legii. ”Mai mult, standardele impuse prin una din cele două definiţii din proiectul de lege sunt mult mai ridicate decât cele care derivă din jurisprudenţa CEDO. De exemplu, simpla existenţa a igrasiei şi mucegaiului în celulă ar fi suficientă pentru ca deţinuţii să beneficieze de compensarea prevăzută de lege. Mai grav este că pentru declararea unui spaţiu de detenţie necorespunzător, condiţiile nu se iau în considerare cumulat, ci separat. Astfel, toate spaţiile de detenţie din România vor fi declarate ca având condiţii necorespunzătoare”, se arată într-un comunicat al USR.

În al treilea, proiectul ar încălca principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii întrucât este instituită posibilitatea cumpărării de zile de pedeapsă, fapt ce avantajează deţinuţii mai înstăriţi.

„USR consideră că actuala putere se foloseşte în cel mai pervers mod de situţia disperată a unora dintre deţinuţii din închisorile româneşti, fără a avea niciun interes real pentru rezolvarea problemelor semnalate de CEDO, cu unicul scop de a salva din puşcării membrii de partid şi clientela politică. De fapt, majoritatea proiectelor care se bucură de atenţia nedisimulată a parlamentarilor PSD şi ALDE au ca obiect fie o graţiere, fie o amnistie, unele mascate tehnic, iar altele promovate în dispreţul românilor. Problemele reale ale României aşteaptă la coadă”, a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 9 mai, cu 175 voturi „pentru”, 85 de voturi „împotrivă” şi 20 de abţineri, proiectul care prevede că deţinuţii încarceraţi în condiţii inumane beneficiază de şase zile reduse din pedeapsă la 30 de zile de detenţie, faţă de cele trei propuse de Guvern.

Deputaţii din Comisia juridică au adoptat un amendament la Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care elimină obligativitatea supravegherii vizuale a deţinuţilor în timpul efectuării convorbirilor telefonice, pe motiv că sistemul de comunicaţii din penitenciare va fi schimbat, permiţând amplasarea telefoanelor în celule, ceea ce va face impractică aplicarea legii în actuala formă.

Un alt amendament adoptat de deputaţii jurişti prevede că persoanele care renunţă la remuneraţia pentru munca prestată în penitenciar vor putea beneficia de zile libere suplimentar. Astfel, se oferă sporuri suplimentare pentru eliberare deţinuţilor care prestează muncă remunerată, neremunerată şi pe timp de noapte.

Faţă de legea în vigoare, deţinuţii care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, faţă de legea în vigoare), deţinuţii care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite faţă de legea în vigoare), iar deţinuţii care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopţi lucrate faţă de legea în vigoare).

Un amendament depus de deputatul UDMR Marton Arpad prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunţarea la remuneraţie. Astfel, în forma actuală a legii, un deţinut care desfăşoară muncă remunerată primeşte 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deţinutul renunţă la 40% din remuneraţie, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul "muncă neremunerată", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.

În termen de două luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, penitenciarele vor trebui clasificate în funcţie de condiţiile de detenţie, iar în termen de patru luni de la publicare va trebui făcut istoricul fiecărui deţinut şi a condiţiilor în care a fost închis, pentru a se putea calcula zilele care vor fi reduse din pedeapsă.

Legea se aplică pentru persoanele întemniţate începând din 2012, de când a venit prima decizie-pilot a CEDO privind condiţiile din penitenciare.

Potrivit proiectului, se consideră condiţii necorespunzătoare: condiţii sanitare improprii în general, cum ar fi prezenţa gândacilor, şoarecilor, puricilor; lipsa dotărilor şi a produselor igienico-sanitare minime; calitatea proastă a hranei; lipsa apei calde curente; lipsa accesului la activităţi în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei: lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază precum şi a cerinţelor de igienă.

Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiţii necorespunzătoare de detenţie, prin hotărâri definitive ale instanţelor naţionale sau ale CEDO pentru perioada pentru care s-au acordat despăgubiri şi a fost transferată sau mutată într-un spaţiu de detenţie având condiţii necorespunzătoare.