Sari la conținut

Declaraţiile magistraţilor de necolaborare cu serviciile secrete, trimise la CSAT

Consiliul Superior al Magistraturii trimite la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru verificări declaraţiile date de toţi judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul auxiliar al instanţelor şi parchetelor din care rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, informează News.ro.

csat

Decizia a fost luată în şedinţa de joi a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la CSAT urmând să fie trimise toate declaraţiile pentru 2016 depuse, în formă autentică, aflate în dosarele profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora din cadrul aparatului propriu al Consiliului.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării urmează să verifice realitatea acestor declaraţii, date în conformitate cu dispoziţiile articolului 7 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit articolului 7, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Încălcarea acestor dispoziţii duce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Aceste persoane sunt obligate să completeze, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Legea 303/2004 prevede că CSAT verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justiţiei, realitatea acestor declaraţii.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat joi, înainte de şedinţa plenului CSM, că este legendă chestiunea „acoperiţilor din justiţie”, aceasta fiind întreţinută de anumite grupuri interesate şi vehiculată în manieră „penibil de sistematică”, precizând că numai "o minte bolnavă” poate să exploateze această marotă, pentru a decredibiliza magistratura.

Augustin Lazăr a precizat că magistraţii dau din 2004 declaraţii pe propria răspundere că nu colaborează cu serviciile secrete.

„Noi, din 2004, dăm declaraţii, magistraţii dau declaraţii în fiecare an că nu fac parte din structuri. Credeţi că un om raţional poate să dea astfel de declaraţii, să desfăşoare activitate de acoperire în condiţiile în care comite o infracţiune - ar fi un fals în declaraţii - şi să fie şi magistrat? Aşa ceva e într-o minte bolnavă a cuiva care vrea să exploateze această marotă pentru a decredibiliza magistratura. Vă rog să observaţi că este un val de emoţie colectivă care abia acum arată care este obiectivul pe care-l urmăreşte. Are un obiectiv clar şi obiectivul este deja deconspirat”, a mai spus Lazăr.

În timpul şedinţei plenului CSM, procurorul general a arătat că judecătoarea Lăcrămioara Axinte, de la Tribunalul Bucureşti, i-a solicitat în mai multe rânduri să i se prezinte inclusiv protocolul semnat de Ministerul Public cu SRI privind colaborarea instituţională.

„I-am făcut o invitaţie să vină să discutăm. Am avut convingerea că magistraţii sunt oameni maturi, care nu pot fi manipulaţi, culţi, cu experienţă profesională. Probabil e o defecţiune de comunicare, că n-ar mai trebui să bântuie acest bau-bau printre magistraţi. Propun ca solicitarea doamnei judecător să o trimiteţi la Parchetul General, pentru a discuta pe marginea ei”, a spus Lazăr.  

Ministerul Public arăta, în 20 ianuarie, că protocolul cu SRI privind interceptările din dosarele penale a încetat după decizia din 2016 a Curţii Constituţionale şi preciza că activităţile din acest protocol s-au făcut cu respectarea dispoziţiilor legale potrivit cărora magistraţii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.  Precizările au fost făcute după ce în presă au apărut informaţii că într-o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, Augustin Lazar a spus că a existat un protocol secret între magistraţi şi ofiţerii de informaţii, pentru constituirea unor echipe mixte care să colaboreze la constituirea unor dosare.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, declara, în 25 ianuarie, că Serviciul nu are ofiţeri sub acoperire în politică şi în justiţie.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) arăta că Raportul MCV al Comisiei Europene „se încăpăţânează” să nu scoată o vorbă despre „acoperiţii din justiţie” ori despre vehiculatele protocoale dintre procurori şi serviciile secrete, referindu-se în mare măsură la lupta împotriva corupţiei.

„În pofida scrisorilor deschise, comunicatelor de presă, cererilor, declaraţiilor asociaţiilor profesionale, «Memorandumului», atât Raportul din 2016, cât şi cel din 2017 s-au încăpăţânat să nu scoată o vorbă despre «acoperiţii din justiţie», despre vehiculatele protocoale dintre procurori (nu judecători!) şi serviciile secrete, despre posibila influenţă vătămătoare asupra actului de justiţie şi asupra stării sistemului judiciar, asupra independenţei acestuia, despre ingerinţele acceptate/neacceptate, ştiute/neştiute, cu toate că acest subiect nu a fost nici unul izolat şi nici unul de ignorat, mai ales în contextul pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016”, au arătat reprezentanţii AMR.