Sari la conținut

Decontări pentru pacienți fictivi. Șeful Casei de Sănătate ar fi vizat de anchetă

Prejudiciu de milioane de euro pentru domeniul Sănătăţii, calculat într-o anchetă de proporţii a procurorilor anticorupţie. 50 de percheziţii au loc de câteva ore la mai mult esocietăţi din Bureşti - printre ele şi două instituţii de stat: Casa Naţională de Asigurări de Sănătătate şi filiala de la Bucureşti. În anchetă ar fi vizat și șeful CNAS, Marian Burcea.

Se investighează servicii medicale la domiciliu inventate pentru decontari. Sunt sute de cazuri verificate. Trei milioane de euro, bani care ar fi trebuit investiţi în îngrijirea bolnavilor, s-au transformat în câştig ilegal pentru funcţionari ai Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București şi pentru reprezentanţii unor societăţi comerciale.

Potrivit anchetatorilor, au existat numeroase situaţii în care prioritate la aprobare şi decontare au avut dosarele medicale cu pacienţi fictivi, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor, se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.

Şi medicamente de aproximativ șapte milioane de euro au fost decontate ilegal, în acest caz de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

În acest caz ar fi vizat și președintele CNAS, Marian Burcea. Acesta a fost numit în funcţie în martie 2017. Anterior a ocupat postul de director general adjunct al Casei de Asigurari de Sănătate a Armatei.

Potrivit procurorilor, funcţionari din cadrul CNAS şi ai CASMB, inclusiv funcţionari cu atribuţii de control, ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanta unei societăţi care oferea asistenţă medicală la domiciliu, în schimbul renunţării la efectuarea activităţii de control la societatea respectivă.

Surse judiciare mai spun că, în contextul unui control al Curţii de Conturi, persoane din sistemul asigurărilor de sănătate au acţionat în aşa fel încât să împiedice aflarea situaţiei reale cu privire la decontarea anumitor medicamente în favoarea unor pacienţi fictivi. Astfel, medicamente în valoare de 33.000.000 de lei, au fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS.

Procurorii anticorupţie au făcut, joi, 50 de percheziţii, două dintre acestea desfăşurându-se la sediile unor instituţii publice. Anchetatorii vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, săvârşite în perioada 2016- august 2017. Potrivit unor surse judiciare, instituţiile publice vizate de percheziţiile din Capitală sunt Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a DNA fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, săvârşite în perioada 2016- august 2017.

Surse: Digi24, News.ro