Sari la conținut

DNA apără ancheta privind OUG 13 cu dosarul „Erata CCR”

DNA reacţionează la declaraţiile făcute de ministrul Justiţiei. Tudorel Toader a anunţat că vrea să analizeze modul în care a fost realizată ancheta legată de OUG 13. CCR a arătat, zilele trecute, în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

Procurorii anticorupţie spun că cercetările au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale şi a jurisprudenţei, relatează Digi24.

Mai mult, invocă o decizie dată de Instanţa Supremă în dosarul Eratei CCR - document publicat în cazul referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În acel dosar, actualul ministru al Justiţiei a fost audiat în calitate de martor.

Cum se justifică DNA:

Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că:

'În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil.

În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.

Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată.'

Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă.”

Astăzi, Direcția Națională Anticorupție a venit cu primele precizări după decizia luată de Curtea Constituțională a României privind anchetarea de către instituție a miniștrilor. DNA punctează în comunicat că legea a fost respectată în ceea ce privește ancheta ordonanței de urgență 13.

DNA a venit cu o reacție și la afirmațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader, privind evaluarea șefei DNA: „evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”.

Dosarul „Erata CCR”

În aprilie 2016, procurorii Parchetului General au clasat dosarul „Eratei CCR”, document redactat de Curtea Constituţională cu ocazia referendumului de demitere a Preşedintelui Traian Băsescu din 2012.

Uniunea Social-Liberală (USL) a depus atunci plângeri penale împotriva magistraţilor CCR, după ce aceştia au stabilit că trebuie luată în calcul şi diaspora în stabilirea pragului electoral.

Au scăpat astfel de proces cei cinci membri ai Curţii Constituţionale acuzaţi de abuz în serviciu pentru că au dat voie diasporei să voteze la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte.

Curtea Constituţională a adoptat, în 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

În 6 august 2012, Curtea a transmis erata, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Completarea la hotărârea Curţii Constituţionale din 2 august 2012, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorităţii judecătorilor, arăta atunci Curtea Constituţională.

Judecătorii Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 29 iulie 2012, şi-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza "eratei" la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi.

Hotărârea CCR de invalidare a referendumului a fost citită atunci în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, conform deciziei CCR.