Sari la conținut
News Alert

Mărturii | Războiul electronic din timpul Revoluţiei

Misterele Revoluţiei din decembrie 1989 încep să se risipească la 27 de ani după evenimentele care au dus la căderea comunismului. Declaraţii ignorate până acum de procurori vorbesc despre diversiune şi crime comise cu sânge-rece. Cineva a avut interesul să semene panică şi confuzie: ţinte false au fost plasate pe radarele armatei, iar difuzoare ascunse inoculau ideea că se apropie coloane de tancuri şi zeci de elicoptere. Aşa au fost înspăimântaţi demonstranţii care cereau la Bucureşti plecarea dictatorului.

ACTUALIZARE: Un ofiţer de aviaţie prins în tumultul zilelor de la sfârşitul lui 1989 le-a spus procurorilor că au fost falsificate informaţii de pe radarele armatei. 1.300 de ţinte false au apărut brusc pe aparate pe 23 şi 24 decembrie.

„Ţintele zburau la înălţimi de 400-600 metri, cu viteze de până la 300 km/h, ele fiind identificate ca elicoptere. Sistemul pus în funcţiune, „război electronic", a fost coordonat cu mesaje telefonice. De exemplu, dacă şase „elicoptere" simulau aterizarea la sud de Bucureşti, imediat se primea telefon de la „diverşi cetăţeni" care ne informau că din elicopter se debarcă trupe", a declarat inspectorul de aviație Ștefan Budiac.

Acelaşi ofiţer le-a spus procurorilor şi că ţintele false au început să apară pe radare încă din vara lui 1989, semn că evenimentele din decembrie au fost pregătite din vreme. Cele mai multe astfel de incidente au fost în Delta Dunării, Buzău şi Timişoara.

Cine a făcut asta este una dintre întrebările la care procurorii caută încă răspuns. După 27 de ani trebuie să afle şi alte răspunsuri.

În decembrie 1989, demonstranţii anti-Ceauşescu din faţa Comitetului Central al Partidului Comunist erau înspăimântaţi de zgomot de tancuri şi elicoptere. Alt ofiţer a povestit că maşinile de luptă nu existau în zonă. Vehicule speciale, cu difuzoare mari, erau aduse special în Piaţa Palatului să transmită sunet de motoare, ca să sperie opozanţii.

„La data de 21 decembrie 1989, de la unitatea mea au fost trimise mai multe autospeciale care au avut rolul de a amplifica sunetul. Autospecialele au fost sursa sunetului auzit atunci când adunarea populară organizată în Piaţa Palatului s-a dezorganizat, iar participanţii au început să fugă", a declarat ofițerul specializat în tehnică de propagandă, Ionel Dumitrescu.

Anchetatorii cred că toate aceste diversiuni au lăsat impresia că România era în stare de război. Simpli civili au primit arme, de aici şi numărul mare de victime, peste 1.000.

Mărturiile din dosarul care anchetează evenimentele din decembrie 1989 arată că multe crime nu au fost investigate până acum. Un medic a povestit anchetatorilor scene teribile din Spitalul Militar.

„Un bărbat necunoscut a început să tragă focuri de armă asupra răniţilor, împuşcându-i mortal pe majoritatea. Din 12 răniţi a împuşcat mortal cinci, după care a plecat. Militarul care asigura paza era împuşcat mortal", a spus Vlad Vlasiu.

Dosarul Revoluţiei a fost închis anul trecut pe motiv că faptele nu pot fi dovedite şi pentru că s-au prescris. Curtea Supremă a decis însă în toamnă să redeschidă dosarul vechi de 27 de ani.


 

Procurorii care instrumentează dosarul Revoluției în prezent spun că se poate afla adevărul, în ciuda timpului care a trecut, deoarece în cei 27 de ani de când a fost deschisă această anchetă, au fost audiat sute de persoane care au dat detalii clare și importante, dar care au fost ignorate de magistrați. 

Spre exemplu, procurorii spun că au fost aduse echipamente militare care simulau zgomotul de elicoptere și de avioane militare la ordinul unei persoane nominalizate în dosar, dar care nu a fost niciodată audiată de procurori. 

Aceste echipamente militare au avut scopul de a crea haos. Spre exemplu, în Piața Revoluției oamenii nu își dădeau seama dacă sunt atacați. Auzeau zgomot de elicoptere și se temeau că s-ar putea trage în ei.  

De asemenea, procurorii au descoperit că au simulate ținte false pe radarele militare. Astfel, în 23 și 24 decembrie pe radarele militare apăreau 1300 de elicoptere, potrivit declarațiilor specialiștilor militari. Dar când a verificat Aviația Militară s-a descoperit că acestea nu existau. Scopul acestor ținte false era de a genera o stare de război. 

Procurorii au mai descoperit că de-a lungul anilor nu au fost verificate informațiile potrivit cărora s-a deschis focul asupra persoanelor internate la Spitalul Militar.