Sari la conținut

Klaus Iohannis, mesaj pentru magistraţi: CSM să ia atitudine când apar scurgeri din dosare în presă

 

Klaus Iohannis la şedinţa CSM - FOTO MediafaxFOTO

ACTUALIZARE 10.22. Preşedintele susţine un discurs la şedinţa CSM:

Un magistrat este independent cât alege el să fie. Oamenii oneşti din sistem au trezit ideea de dreptate. Este responsabilitatea mea să mă asigur că justiţia va beneficia de liderii potriviţi.

Instituţiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituţiile nu aparţin conducătorilor, doar aşa ne putem feri de derapaje, situaţii periculoase.

Instituţiile trebuie consolidate.

Rolul meu de mediator mă obligă să veghez la apărararea independenţei sistemului judiciar.

Justiţia este una dintre cele trei puteri ale statului, nu o supraputere.

CSM să ia atitudine când apar scurgeri din dosare în presă.

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV trebuie să devină un obiectiv major al justiției

Klaus Iohannis: Procurorul general ar trebui să fie membru al CSAT

Unii politicieni nu s-au ferit să atace independenţa justiţiei. CSM trebuie să ia atitudine faţă de orice ingerinţă.

Justiția se înfăptuiește în numele legii, nu al unei divinități sau al unei persoane.

MCV nu a fost o sperietoare, ci un parteneriat util. A generat un exemplu de bune practici. Sistemul judiciar din România a înregistrat progrese majore mai ales în ultimii ani. Cred că este timpul pentru o schimbare.

A venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV, ca România să fie evaluată și să se constate că acele condiționalități au fost îndeplinite. Trebuie să fie un obiectiv ridicarea MCV.

Nu vă lăsați intimidați, nu vă lăsați pradă influențelor politice sau amenințărilor pentru că nu există altă șansă a acestei țări.

Magistrații onești vor avea în mine un partener loial. Nu mă aveți alături doar pe mine, ci și milioanele de cetățeni care au venit la vot în noiembrie”.

ACTUALIZARE 10.00. Klaus Iohannis a venit la CSM. Este prima şedinţă CSM pe care o prezidează.


Candidaţii la funcţia de preşedinte al CSM sunt judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte. Potrivit legii, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

Conform legii, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

Proiectele de management ale candidaţilor au fost publicate, în 30 decembrie, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

Între obiectivele enumerate de judecătorul Alexandru Şerban în proiectul managerial se numără apărarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor, ceea ce, spune el, "presupune o reacţie rapidă a Consiliului împotriva oricăror atacuri şi imixtiuni".

Alexandru Şerban susţine că sunt necesare o serie de modificări legislative pentru ca rolul de garant al independenţei justiţiei pe care îl are consiliul să fie mult mai eficient.

Judecătorul Alexandru Şerban (39 ani) este membru al CSM din 2011 şi magistrat din 1998. De-a lungul carierei sale, el a fost judecător la Judecătoria Piteşti, preşedinte al Judecătoriei Sinaia, magistrat la Tibunalele Prahova şi Covasna şi vicepreşedinte al Curţii de Apel Braşov.

În ceea ce îl priveşte pe judecătorul Marius Tudose Badea, acesta îşi propune, conform proiectului de management, continuarea procesului demarat în 2011, de raţionalizare a instanţelor şi parchetelor prin "redesenarea hărţii administrative judiciare", pentru a creşte eficienţa şi calitatea actului de justiţie.

Judecătorul Marius Tudose Badea (42 ani) este membru în consiliu tot din 2011. El a intrat în magistratură în 1995 şi a fost judecător la Judecătoria Slatina, Judecătoria Sectorului 4 şi Judecătoria Sectorului 3. În cadrul acestei ultime instanţe a ocupat funcţia de vicepreşedinte, între 1 octombrie 2000 - 1 noiembrie 2001, şi pe cea de preşedinte, din 1 noiembrie 2001 până în 6 ianuarie 2011.

Procurorul Bogdan Gabor, singurul candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, susţine, în proiectul publicat pe site-ul consiliului, că Ministerul Justiţiei ar trebui sesizat cu privire la necesitatea modificării pachetului de legi ale justiţiei.

O altă prioritate asumată de procuror este "reanalizarea şi redimensionarea, împreună cu Ministerul Public, a schemelor de personal din cadrul parchetelor, în sensul reducerii numărului de posturi de la unele parchete şi alocarea acestor posturi finanţate către unităţile mari de parchet".

Magistratul propune şi simplificarea bibliografiei în cadrul procedurilor de organizare a concursurilor de ocupare a funcţiilor de conducere din cadrul instanţelor şi parchetelor.

Procurorul Bogdan Gabor (39 de ani) şi-a început cariera de magistrat în 1999 în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare. Între 2003 şi 2006 a deţinut funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, ulterior devenind prim-procuror adjunct al acestei instanţe. Din 2007 pana în 2010, Gabor a fost procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Cluj. Apoi, până în 2012, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, iar din ianuarie 2012 a devenit membru al CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2014 de judecătorul Adrian Bordea, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepreşedinte.

În total, CSM are 19 membri. Nouă judecători şi cinci procurori sunt desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.