Revendicările protestatarilor, în 8 puncte cu explicaţii

Data actualizării: Data publicării:
170209_PROTEST_GUVERN_ZIUA_X_06_INQUAM_PHOTOS_Octav_Ganea

Un manifest cu revendicările protestatarilor, sau a unei importante părţi a acestora, a fost publicat pe pagina de Facebook Corupţia ucide. „Proclamaţia România 2017+” este datată 8 februarie şi a fost postată pe 9 februarie. În cele 8 puncte ale acesteia, autorii cer alegerea prin scrutin universal a Avocatului Poporului, ca membrii guvernului să nu poată fi parlamentari şi interdicţia de a ocupa orice funcţie publică pentru cei condamnaţi penal. Fiecare revendicare este explicată, separat, ca să nu poată fi interpretată greşit.

170209_PROTEST_GUVERN_ZIUA_X_06_INQUAM_PHOTOS_Octav_Ganea
Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Proclamaţia România 2017+

Când STATUL DE DREPT este în pericol, avem datoria să îl apărăm!

Prin adoptarea unor acte normative arbitrare și contrare intereselor cetățenilor este evident că în prezent guvernul nu respectă STATUL DE DREPT.

Pentru a-l putea apăra, legea trebuie să ne permită, nouă cetățenilor, să intervenim în mod legitim în procesul decizional.

Vrem:

1. Niciun guvern, indiferent de coloratura politică, să nu mai repete vreodată „Ordonanța 13”.

2. Transparență în administrație prin e-guvernare.

3. Avocatul poporului să fie ales direct de cetățeni.

4. Cetățenii să poată sesiza direct Curtea Constituțională.

5. Depolitizarea funcțiilor publice și ocuparea lor doar prin concurs.

6. Membrii Guvernului să nu fie și parlamentari.

7. Eliminarea avizului parlamentar pentru cercetarea penală a guvernanților.

8. Fără penali în demnitățile și funcțiile publice.

Punerea în practică a acestor puncte: referendum.

8 februarie 2017

proclamatia romania 2017

Note explicative

1. Niciun guvern, indiferent de coloratura politică, să nu mai repete vreodată „Ordonanța 13”.

„Ordonanța 13” este un termen generic care definește orice act arbitrar al autorității statului, fără o fundamentare care să țină cont de realitățile sociale și de consensul general al societății. „Ordonanța 13” înseamnă o inversare a valorilor fundamentale ale statului de drept.

2. Transparență în administrație prin e-guvernare.

E-guvernarea presupune publicarea din oficiu (obligatorie și imediată) pe internet a tuturor actelor administrative ale instituțiilor finanțate din bani publici.

3. Avocatul poporului să fie ales direct de cetățeni.

Alegerea directă a avocatului poporului de către cetățeni îi conferă acestuia legitimitate și reprezentativitate, oferind astfel cetățenilor și posibilitatea de a-l revoca atunci când acesta își încalcă atribuțiile.

4. Cetățenii să poată sesiza direct Curtea Constituțională.

Controlul de constituționalitate a legilor și ordonanțelor de urgență să se realizeze și la inițiativa directă și neintermediată a cetățenilor, într-un număr de 100.000 de persoane cu drept de vot, similar cu pragul cerut de Constituție pentru o inițiativă legislativă. În aceste circumstanțe, Curtea Constituțională trebuie să aibă prerogativa de a suspenda aplicarea ordonanțelor/legilor asupra cărora a fost sesizată.

5. Depolitizarea funcțiilor publice și ocuparea lor doar prin concurs.

Cu excepția funcțiilor din structurile guvernamentale – care prin natura lor sunt politice – toate celelalte funcții publice să fie ocupate doar prin concurs de competențe, transparent și nearbitrar.

6. Membrii Guvernului să nu fie și parlamentari.

Exercitarea în același timp și de aceeași persoană a unei funcții executive și legislative constituie o încălcare a principiului fundamental de separare a puterilor în stat. Totodată este afectată eficiența exercitării prerogativelor asumate.

7. Eliminarea avizului parlamentar pentru cercetarea penală a guvernanților.

Acest lucru ar reprezenta expresia egalității depline a tuturor cetățenilor în fața legii, indiferent de calitatea acestora. Ne referim strict la cercetarea penală nu la arest și la membri ai Guvernului nu la parlamentari - care în prezent pot fi cercetați fără aviz.

8. Fără penali în demnitățile și funcțiile publice.

Existența unei condamnări penale afectează credibilitatea demnitarilor și a funcționarilor publici, precum și încrederea în instituțiile publice. Nicio persoană care a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai poate candida, respectiv nu mai poate fi numită într-o funcție sau demnitate publică. În cazul care condamnarea apare pe parcursul exercitării mandatului, persoana respectivă trebuie să fie demisă imediat după pronunțarea hotărârii judecătorești. O persoană condamnată penal redobândește dreptul de a ocupa o funcție sau demnitate publică numai după reabilitarea judiciară.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri