Sari la conținut
News Alert

Luican, din lotul Popoviciu: "O să-mi poprească o treime din salariu pe viaţă, şi apoi pe pensie. Asta e, să mă pupe în kir".

Mihai Luican, fost prefect al Bucureştiului, a scăpat de pedeapsă în dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu deoarece i s-au prescris faptele. Miercuri, când a fost pronunţată sentinţa definitivă, Luican a scris pe Facebook: "Rămân atârnat în dosarul civil disjuns, însă sunt şanse să nu mă încalţe cu altceva decât cheltuieli de judecată, dacă citesc cu atenţie. O să-mi poprească o treime din salariu pe viaţă, şi apoi pe pensie. Asta e, să mă pupe în kir". Potrivit News.ro, ulterior, a şters postarea, joi dimineaţă scriind un lung text despre nevinovăţia sa şi despre cât de greu i-a fost în această perioadă în care "pentru a pune o pâine pe masă" a fost nevoit să apeleze la "pensia bătrânilor săi părinţi".

13958096_518075471729920_2672637357245281992_o

Foto. Facebook

Miercuri, în aşteptarea sentinţei în dosarul "Ferma Băneasa", Mihai Luican a scris: "Aşa cum stă bine unei justiţii respectabile, într-un stat de drept serios, sentinţa se va da în direct la TV, în prime time", scrie News.ro.

După pronunţarea sentinţei, a postat din nou: "Suntl liber. Pe prescripţie, totuşi. Judecătorii ăia nu au citit nici o pagină din dosar în afară de concluziile procurorilor".

Postarea în care spunea că sunt şanse să fie "încălţat" doar cu cheltuieli de judecată şi care a provocat reacţii pe Facebook a fost ştearsă. A apărut însă un text lung, diferit ca ton de precedentele.

"Mulţumesc tuturor pentru gândurile bune. Chiar şi pentru critici, atunci când le-aţi făcut. Ştiu că le-aţi făcut pentru adevăr şi eu sunt juruit Adevărului şi Modestiei", îşi începe textul fostul prefect.

"Am trecut nevinovat prin 6 ani de chin şi muncă sub (şi chiar ne-)necalificată, câteodată la împins vagoane ad literam", "am avut LUNGI perioade când nu am ştiut LA PROPRIU de unde să pun o pâine pe masă a doua zi", "am o mulţime de datorii... imense... şi taxe... şi popriri... sechestre şi altele", "fără ajutorul zilnic din pensia bătrânilor mei părinţi nu aş fi reuşit să-mi hrănesc familia, şi plata facturilor m-a transformat într-unul dintre cei mai activi talciocari şi vânzători pe Olx şi Okazii, pe unde s-a dus TOT ce am agonisit vreodată", povesteşte el despre ultimii ani, susţinând că este nevinovat şi că rezultatul de miercuri al procesului îl nemulţumeşte.

"Dar sunt silit să iau ce-mi lasă viaţa pe masă sau pe jos", spune Luican.

Învestit în prezenţa lui Năstase, Cozmâncă, DIP, Mihăilescu

Mihai Luican a fost numit prefect al Capitalei în guvernarea PDSR (vezi foto, alături de Adrian Năstase). Potrivit presei, la ceremonia de învestire au participat premierul Adrian Năstase, ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmîncă, ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu, liderul organizaţiei PDSR Bucureşti şi secretarul general al Guvernului, Şerban Mihăilescu.

După mai puţin de un an, pe 12 ianuarie 2002 a fost eliberat din funcţie pentru „deficienţe de comunicare cu administraţia locală” şi înlocuit cu Gabriel Oprea.

În 2010, devine consilier local în sectorul 5 şi, potrivit declaraţiei de interese, ocupa funcţia de vicepreşedintele PDL sector 4. Doi ani mai târziu, conform declaraţiei de avere îl găsim pe Luican şef de serviciu la ADPP4 SA, o firmă de amenajare a domeniului public ce ţine de primăria sector 4, de unde încasa 39.000 de lei pe an. Fiind şi membru în consiliul de administraţie al societăţii, a mai primit 4600 de lei, la care se adaugă indemnizaţia de consilier local la sectorul 5 de unde a încasat 7297 de lei la nivelul anului 2012.

Deşi în declaraţia de avere nu are consemnate imobile, terenuri sau conturi bancare, în 2009, numele lui Luican apare ca sponsor al PDL cu 80.000 de lei.

Acuzaţiile aduse

Luican  a fost acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu după ce a avizat trecerea din domeniul public în cel privat al terenului din Băneasa, teren care a ajuns apoi la Puiu Popoviciu. „Învinuitul a mai declarat că nu-şi aminteşte dacă în cadrul şedinţei Comisiei Municipiului Bucureşti de aplicare a legii fondului funciar, cu prilejul soluţionării cererilor de retrocedare formulate de USAMV Bucureşti s-a pus în discuţie faptul că, terenul făcea parte din domeniul public”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti prin care fostul prefect era condamnat la 1 an de închisoare cu executare.

Judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) care a analizat dosarul pe fond arată în concluziile motivării despre Mihai Luican: „Acest inculpat a îndeplinit funcţia de prefect al Municipiului Bucureşti. În calitatea să de prefect, avea obligaţia legală să verifice totalitatea actelor pe care le semna, iar eliberarea unui titlu de proprietate a unui teren cu o suprafaţă mare, situat într-o importantă zona geografică a municipiului Bucureşti, constituia un element esenţial ca acesta să acţioneze cu mare diligenţă şi precauţie, să verifice direct actele existente şi, prin aceasta, să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii şi cu toată exigenţa obligaţiile profesionale. Inculpatul nu trebuia să se mărginească la o verificare pur formală a actului care dobândea prin semnătura sa o putere incontestabilă. Inculpatul Luican Mihai Florin va fi condamnat pentru comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa la o pedeapsă cu închisoarea, având în vedere consecinţele deosebit de grave ale infracţiunii reţinute, valoarea mare a prejudiciului nerecuperat, dar şi circumstanţele personale ale acestuia. (...) Inculpatul nu a recunoscut comiterea vreunei fapte penale şi nici nu şi-a manifestat vreun regret faţă de situaţia în care se află sau să-şi exprime intenţia de a îndepărta în vreun mod urmările faptei sale”, se mai arată în motivarea CAB.

În actul de acuzare al DNA se arată că Mihai Luican, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, „avea obligaţia de a verifica legalitatea propunerilor subcomisiei municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora”, lucru care nu s-a întâmplat.

Procurorii au arătat în timpul procesului că Luican ştia cu siguranţă că terenul din Băneasa era al statului şi că el putea fi trecut în proprietate privată numai prin hotărâre de guvern. „Cert este că învinuitul Luican Mihai Ion Florin, din conţinutul notei de fundamentare, cunoştea că terenul făcea parte din domeniul public. Acest aspect rezultă şi din conţinutul referatului întocmit de subcomisia de aplicare a Legii 1/2000 din cadrul Sectorului 1 Bucureşti. Dacă avea dubii în legătură cu acest aspect, trebuia să facă demersuri potrivit legii că să lămurească această problemă. Învinuitul Luican Mihai Ion Florin nu a făcut nici un demers pentru a lămuri dacă terenul face parte sau nu din domeniul public. În Hotărârea 854 din 30.05.2001 semnată numai de învinuiţii Luican Mihai Ion Florin şi Toader Gabriel Răzvan, se invocă că, USMAV Bucureşti este proprietara terenului invocând încheierea de carte funciară 4201/2000 şi 4353/2001, care în nici un caz nu făcea dovada dreptului de proprietate. Dacă USAMV Bucureşti ar fi avut un just titlu asupra terenului, nu ar fi solicitat eliberarea titlului de proprietate”, se arată în documentul citat.

Luican a semnat titlul de proprietate pentru USAMV Bucureşti iar terenul a fost pus în posesie chiar în aceeaşi zi. „Urmare adoptării de Comisia Municipiului Bucureşti de aplicare a legii fondului funciar a Hotărârii 854/30.05.2001, la data de 06.06.2001 a fost emis titlul de proprietate nr. 100085, prin care USAMV Bucureşti primea în proprietate suprafaţa de 224 ha şi 6529 mp, prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul situat în municipiul Bucureşti sector 1. Titlul de proprietate a fost semnat de învinuiţii Luican Mihai Ion Florin, Petrulian Gheorghe, Boerescu Anton şi Toader Gabriel Răzvan. Ceea ce trebuie evidenţiat în rândurile următoare este faptul că, tot în ziua în care titlul de proprietate a fost emis în condiţiile arătate, deci în 06.06.2001 s-a procedat la punerea în posesie a terenului”, se mai arată în motivare.

Procurorul de şedinţă a mai arătat că Gabriel Aurel Popoviciu a acţionat atât în mod direct, cât şi indirect, „la obţinerea titlului de proprietate, element esenţial, pentru acţiunile viitoare, într-un termen de 24 de ore, deşi toate activităţile şi operaţiunile juridice de depunere a actelor, verificarea şi aprobarea acestora, obţinerea avizelor, cenzurarea de către organele abilitate, definitivarea lor şi eliberarea, în final, a titlului de proprietate presupunea o durata de timp mai mare, fiind de notorietate că eliberarea titlurilor de proprietate presupune verificarea documentelor şi respectarea dispoziţiilor legale, operaţiuni ce necesită o perioada de timp adecvată. În această faza şi etapă, au intervenit inculpaţii Alecu Ioan Niculae, Diaconescu Ştefan, Luican Mihai Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiras Ioan, Minea Lizeta şi Petrulian Gheorghe, care puteau şi îndeplineau anumite funcţii, fără deciza acestora neputându-se realiza scopul propus şi anume eliberarea titlului de proprietate asupra terenului (....) După obţinerea titlului de proprietate şi încheierea contractului de asociere în participaţiune, destinaţia terenului a fost schimbată, acesta intrând în circuitul civil, obţinându-se actele administrative necesare edificării unor construcţii administrative, de locuinţe şi mai ales comerciale”, se mai arată în motivarea instanţei.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv, miercuri, la şapte ani de închisoare în dosarul "Ferma Băneasa" - El a fost dat în urmărire naţională, în condiţiile în care nu a fost găsit la locuinţa sa, iar joi Poliţia ar urma să ceară instanţei emiterea unui mandat european de arestare pe numele acestuia, întrucât există informaţii că omul de afaceri a părăsit ţara. De asemenea, fotografia şi datele lui Popoviciu au fost publicate de Poliţia Română la rubrica "Persoane urmărite".

De asemenea, Ioan Nicolae Alecu, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, a primit şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu, ICCJ menţinând astfel pedeapsa iniţială dispusă de Curtea de Apel Bucureşti, Andrei Mihai Bejenaru, condamnat în prima instanţă la 7 ani de închisoare, a primit 6 ani de închisoare, iar Ştefan Diaconescu a primit o condamnare de 5 ani, fiind menţinută astfel pedeapsa dispusă de Curtea de Apel. Cornel Ilie Şerban, fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Afacerilor Interne, a primit doi ani şi şase luni de închisoare, la fel ca în prima instanţă, în timp ce Petru Pitcovici, fost şef Divizie Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Pitcovici fusese condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la doi ani de închisoare cu executare.

Pentru celelalte patru persoane judecate în acest dosar şi condamnate în prima instanţă, în 30 mai 2016 s-a îndeplinit termenul de prescripţie a faptelor, astfel că procesul a încetat. Este vorba despre Mihai Luican, fost prefect al municipiului Bucureşti şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000, Ioan Todiraş, fost viceprimar al Primăriei Sectorului 1, Lizeta Minea, fost secretar al Primăriei sector 1 şi Gheorghe Petrulian, fost şef OCOOTA Bucureşti şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/200.

La Curtea de Apel Bucureşti este în curs un alt proces, cu aceleaşi părţi, care ar trebui să stabilească eventualele despăgubiri civile pe care ar trebui să le plătească cei judecaţi, după ce ministerul de Finanţe, universitatea de Medicină Veterinară dar şi firma lui Popoviciu, Băneasa Investments s-au constituit părţi civile. Următorul termen de judecată este stabilit pentru 29 septembrie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat contestaţiile formulate de inculpaţii din dosarul "Ferma Băneasa” faţă de deciziile de condamnare dispuse de Curtea de Apel Bucureşti în acest dosar privind fapte de corupţie legate de tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, prin care s-au produs prejudicii de peste 335 de milioane de lei statului şi aproape 620 de milioane de lei USAMV.