Sari la conținut
News Alert

Ordonanță: Arestul la domiciliu în timpul urmăririi penale va fi pe o durată maximă de 180 de zile

Foto Gulliver/GettyImages 

Prin Ordonanţa de Urgenţă au fost modificate prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală. Legislaţia a fost pusă astfel în acord cu decizia Curţii Constituţionale din 7 mai, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 222, privind durata arestului la domiciliu, din Codul de procedură penală.

Actul normativ adoptat de Guvern creează cadrul normativ necesar aplicării arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă, în limite şi coordonate constituţionale.

Prin modificările decise marţi, a fost reglementată durata maximă de dispunere a măsurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevăzut în mod expres, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Astfel, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile şi prelungit numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile.

Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel puţin cinci zile înainte de expirarea duratei acesteia, potrivit modificărilor aprobate de Guvern.

Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

„Modificarea legislativă este necesară în regim de urgenţă şi cu precădere întrucât, în lipsa acesteia, nu poate funcţiona instituţia arestului la domiciliu pentru faza de cameră preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă. O intervenţie legislativă rapidă, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului a fost solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a mai arătat Guvernul.

Citiți și Noi „legi cu dedicație” votate în Senat. Una dintre ele l-ar putea ajuta pe Dan Șova

Plenul Senatului a votat luni proiectul care prevede modificările în cazul acestui articol, stabilind ca, în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu să poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile, iar durata maximă a arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, să fie de 180 de zile.

De asemenea, proiectul mai prevede că în tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.

În Senat au fost 118 voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi o abţinere.

Citiți și Arestul la domiciliu, blocat de Parlament

Robert Cazanciuc: În faza de urmărire penală, durata maximă e de 180 de zile

„Intervenţia noastră stabileşte o durată de 30 de zile pentru care poate fi dispusă această măsură a arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară şi de judecată, cu o durată maximă a măsurii de jumătate din maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care cineva e trimis în judecată, dar nu mai mult de 5 ani de zile. În faza de urmărire penală, durata acestei măsuri e de 180 de zile”, a declarat Robert Cazanciuc.