Sari la conținut

PREVIZIUNI 2015 | Anul marilor procese

Prima decizie așteptată în 2015 va fi anunţată de instanța supremă pe 5 ianuarie. Atunci, Completul de 5 Judecători va da hotărârea definitivă în dosarul "Privatizărilor Strategice". La ultima apariţie în faţa magistraţilor, fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a încercat să îi convingă să anuleze pedeapsa de şase ani de inchisoare, dictată în primă instanţă.

Cercetările în dosarul în care este judecat şi fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy au început în 2006, după ce Serviciul Român de Informaţii a sesizat posibile ameninţări la securitatea economică a României, venite din partea unor consorţii internaţionale, interesate de privatizarea unor companii româneşti.

Foştii demnitari ar fi furnizat informaţii confidenţiale despre o serie de licitaţii organizate de ministere pentru consultanţă sau privatizarea unor societăţi de stat, precum Romtelecom, Romaero, Poşta Română sau Avioane Craiova. Cei doi ar fi încercat, spun procurorii, să influenţeze inclusiv vânzarea unui pachet de acţiuni la PETROM.

Un caz greu, în care este implicat un alt fost membru al Guvernului, se va încheia în 2015. Procesul în care Monica Iacob Ridzi este acuzată de abuz în serviciu, se apropie de final. La termenul programat pentru 12 ianuarie, o parte dintre acuzaţi vor fi reaudiaţi, iar apoi dosarul va intra în linie dreaptă.

Prima instanţă a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare, la începutul anului 2014.

2015 ar putea fi decisiv şi pentru Miron Mitrea. El a contestat condamnarea la doi ani de închisoare cu executare pentru că ar fi primit mită în 2002 aproape 300.000 de euro, sub forma unor lucrări de renovare a casei mamei sale din Voluntari.

Tot la începutul anului 2015, revine pe masa judecătorilor cazul privatizării ICA. Condamnat la zece ani de închisoare în luna august, în decembrie Dan Voiculescu a fost la un pas de a părăsi penitenciarul.

După condamnare, avocaţii au făcut o contestaţie în anulare, care a ajuns să fie judecată de alţi doi magistraţi de la Curtea de Apel din Capitală. Pentru că unul dintre judecători a fost neclintit în decizia de a anula condamnarea, în timp ce al doilea a fost de părere că decizia din 8 august a respectat legea, cererea a fost repusă pe rol, în complet de trei magistraţi.

În ceea ce priveşte anchetele aflate la parchete, în 2015 cel mai probabil vor ajunge în instanţă dosarele lui Viorel Hrebenciuc, dar şi cazul Microsoft, în care sunt în arest oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, primarul Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu.

Alte cazuri despre care s-a vorbit în 2014 ar putea avansa. Asta după ce la finalul anului au apărut informaţii despre un nou dosar legat de fosta şefa a DIICOT Alina Bica. Noua anchetă se anunţă însă mult mai spectaculoasă - nume grele precum Elena Udrea, Liviu Dragnea, Ioan Niculae sau Ovidiu Tender ar putea da explicaţii în legătură cu o serie de suspiciuni de favorizare, abuz în serviciu, luare şi dare de mită.

Timp de zece ani dosarul Flota, în care Traian Băsescu a avut calitate de inculpat, a fost suspendat. Odată cu pierderea imunităţii, procurorii pot relua anchetele. Numele fostului şef al statului este legat şi de un alt caz - în aprilie 2014, purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea l-a acuzat pe Traian Băsescu de ameninţare şi şantaj.

Anul viitor cu siguranţă atenţia va fi concentrată asupra serviciilor de informaţii

Mai ales după ce, pe ultima sută de metri a mandatului, fostul şef al statului trăgea un semnal de alarmă: „Serviciile au devenit extrem de puternice şi performante şi tentaţia oricărui serviciu e să acapareze cât mai mult control şi influenţă. Va trebui ca imediat după alegeri să se gândeasca un sistem mult mai complex, adaptat capacităţii formidabile pe care o au cele doua servicii, pentru ca ele să fie controlate”.

Declaraţia fostului preşedinte venea în contextul în care, cu două săptămâni înainte, directorul Serviciului Român de Informaţii îşi exprima intenţia de a-şi depune mandatul în faţa noului preşedinte.

„Îmi voi prezenta demisia. Un lucru normal într-un stat democratic este ca preşedintele să decidă în privinţa serviciilor de informaţii2, afirma George Maior, directorul SRI.

Cu doar o zi înainte de închiderea listelor de candidaturi pentru alegerile prezidenţiale, directorul SIE, Teodor Meleşcanu îşi dădea demisia, după un mandat de nici doi ani, pentru a se înscrie în cursa pentru funcţia de şef al statului. După primul tur, în contextul generat de scandalul votului din diaspora, fostul şef al SIE este numit ministru de Externe. Rămâne în funcţie opt zile şi îşi dă demisia din acelaşi motiv.

În prezent, Serviciul de Informaţii Externe este condus interimar de directorul adjunct.

Pentru armată, ameninţările venite dinspre Ucraina au obligat autorităţile române să mărească bugetul şi să sporească numărul antrenamentelor soldaţilor români. Nave de luptă americane au sosit în Marea Neagră sub forma unor exerciţii, iar ruşii şi-au ridicat la rândul lor avioanele de vânătoare survolând la limită spaţiul aerian internaţional. Chiar dacă Ministrul Apărării s-a angajat să aducă 2% din PIB pentru militarii români, momentan fondurile care au intrat în contul Ministerului Apărării Naţionale nu depăşesc 1,7-1,8%.