Procesul „Colectiv”. După numai o zi, judecătorii s-au răzgândit, au reunit dosarele și au amânat verdictul pentru la toamnă

Data actualizării: Data publicării:
umbre de oameni pe un perete langa care sunt aprinse multe lumanari
Dosarul incendiului de la clubul „Colectiv”. Neînțelegerile între judecătorii Curții de Apel București au dus la amânarea procesului până în septembrie Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Dosarele incendiului din clubul „Colectiv” au fost reunite miercuri, după ce cu o zi înainte Curtea de Apel București hotărâse ca foștii patroni să fie judecați separat de funcționarii implicați în dosar. Finalul procesului, deși era programat pentru miercuri, a fost amânat astfel cu trei luni, din cauza neînțelegerilor privind procedura de judecată. 

Discuțiile cu privire la despărțirea dosarelor „Colectiv” au pornit de la încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță funcționarii publici din acest dosar. Este vorba despre fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, mai mulți subalterni ai acestuia, dar și despre cei doi foști pompieri acuzați de abuz în serviciu în acest caz.

Neînțelegeri între judecători

Mai exact, între cei doi judecători de la Curtea de Apel București, care au analizat în ultimul an acuzațiile în acest dosar și au audiat zeci de persoane, există divergențe cu privire la această încadrare juridică - dacă faptele au fost comise sau nu cu intenție, ceea ce cântărește în limitele de pedeapsă ce pot fi stabilite în cazul unei condamnări definitive. 

La termenul anterior s-a decis despărțirea dosarelor: patronii să fie judecați separat, pentru că în privința acuzațiilor aduse acestora nu sunt discuții între cei doi judecători, iar cu privire la celelalte persoane, să intervină în proces un al treilea magistrat, care să încline balanța.

Unul dintre avocați a susținut însă că dacă dosarele ar fi despărțite, nu ar putea să le analizeze același complet de judecată pe amândouă, pentru că ar fi o încălcare flagrantă de procedură și ar putea duce la admiterea unor căi extraordinare de atac. Acest argument a dus la reanalizarea acestei disjungeri a dosarelor, motiv pentru care Curtea de Apel București a hotărât miercuri ca procesul să meargă totuși unitar înainte, însă abia din septembrie - timp suficient pentru al treilea judecător să analizeze probele strânse până acum ca să se poată pronunța.

 

Judecător: „Îmi trebuie un ciocan, ceva, vă rog să vă liniștiți!” 

Luni, instanţa ar fi trebuit să înceapă dezbaterile finale în dosarul „Colectiv” şi să se pronunţe pe o cerere ridicată din oficiu de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi, printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Cei doi magistraţi au avut însă opinii diferite pe schimbarea încadrării, iar Adina Pretoria Dumitrache a propus ca dosarul să fie împărţit în două.

Propunerea a dus la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, pe de altă parte, trecându-se chiar la ameninţări cu amenzi din partea magistratului, relatează Agerpres.

„Vreţi să fiţi amendaţi? Respectaţi-mi şedinţa de judecată. Ştiu că sunt multe emoţii. Haideţi să nu intrăm în panică. (...) Îmi trebuie un ciocan, ceva, vă rog să vă liniştiţi”, a încercat judecătoarea să calmeze atunci spiritele.

Marți, dosarul a fost împărțit în două 

Cu toate că majoritatea celor prezenţi în sala de judecată s-au opus, instanţa a dispus împărţirea dosarului în două:

* în primul dosar urmau să fie judecaţi, doar pe latură penală, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii, Cristian Niţă, directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists. În acest caz, dezbaterile pe fond ar fi trebuit să înceapă imediat.

* în al doilea dosar, urmau să fie dezbateri, într-un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea judecător, atât pe fond, cât şi pe cererea de schimbare a încadrării juridice, cu inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, pompierii George Matei şi Antonina Radu şi cele trei funcţionare din Primărie - Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc. În acest al doilea dosar, a fost dat un termen pentru 22 septembrie.

Miercuri, situația s-a schimbat. Scrisoare deschisă a victimelor

Miercuri, situaţia s-a schimbat, iar dezbaterile finale, în loc să se încheie miercuri, aşa cum se stabilise iniţial, s-au amânat pentru la toamnă.

Supravieţuitori ai incendiului din „Colectiv” şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor, susţinând că aceasta ar duce la pedepse „mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România”.

Potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:

* pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei - înlăturarea articolului 309 Cod penal, respectiv consecinţele deosebit de grave;

* pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni;

* în ceea ce priveşte înlăturarea articolului 309 Cod penal, Curtea pune în vedere ca dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.

Ce pedepse s-au pronunțat în primă instanță

Procesul se află în faza de apel, după ce, la 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Astfel, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

Ce s-a întâmplat în clubul „Colectiv”

Cea mai mare tragedie colectivă din România ultimelor decenii s-a produs în toamna anului 2015. Un club improvizat într-o fostă fabrică din București a luat foc din cauza artificiilor aprinse în timpul unui concert rock. Scânteile au atins buretele folosit la antifonare, care nu era tratat să reziste la foc. 153 de secunde a durat incendiul, suficient cât unii spectatori să moară pe loc, alții să se calce în picioare spre ieșirea subdimensionată și alții să fie grav afectați de flăcări și fum.

La 30 octombrie 2015, în clubul Colectiv avea loc concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care își lansa un nou album. Sute de fani au intrat în încăpere printr-un container, o improvizație în care zeci de persoane aveau să rămână blocate după izbucnirea flăcărilor în încercarea de a se salva. În momentul în care scânteile de la niște artificii au aprins materialul izolator al încăperii, cei din club s-au grăbit să iasă afară, dar când au deschis ușile, a intrat oxigenul, care a alimentat flăcările și acestea au cuprins întreaga încăpere ca o explozie. 153 de secunde a durat incendiul, suficient pentru ca destinul a sute, chiar mii de persoane să fie schimbat.

65 de oameni au murit, iar alte sute de persoane au fost rănite. Unii dintre ei primesc în continuare tratament pentru a-și relua, pe cât se poate, viața.

Editor : Luana Pavaluca

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri