Recomandări pentru România de la preşedintele CEDO
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, spune că numărul proceselor ajunse la Curte în urma unor plângeri din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condiţiile de detenţie. De aceea, el recomandă României măsuri legislative similare celor din Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deţinuţi, iar altora li s-a comutat sentinţa în arest la domiciliu, cu brăţări de supraveghere.
Într-un discurs susţinut la Strasbourg cu ocazia noului an judiciar al Curţii Europene pentru Drepturile Omului, preşedintele instituţiei a afirmat că numărul cazurilor aflate în judecată a crescut cu 32%, în special din cauza situaţiilor din trei ţări: Ungaria, România şi Turcia.
„În ceea ce priveşte Ungaria şi România, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% şi, respectiv, cu 108% în 2016, acestea se referă în principal la condiţiile de detenţie. Sunt cazuri prioritare, pentru că se află sub incidenţa Articolului 3 al Convenţiei (care interzice tortura şi pedepsele inumane - n.r.), dar sunt şi cazuri repetitive, care reflectă probleme sistemice sau structurale şi necesită soluţii luate la nivel naţional”, a arătat Guido Raimondi.
El a subliniat că nu există „leacuri miraculoase” în ceea ce priveşte problema condiţiilor din detenţie, nici la nivel naţional, şi nici de la Consiliul Europei, sub care funcţionează CEDO, însă arată că va fi nevoie de măsuri politice şi bugetare consistente.
„Acest lucru este posibil, aşa cum a arătat exemplul dat de Italia, pentru care numărul de cazuri a scăzut la mai mult de jumătate în doi ani şi jumătate. Este rezultatul politicilor guvernului italian, în principal ca răspuns la decizia-pilot în cazul Torreggiani (privind condiţiile de detenţie - n.r.), care a vizat supraaglomerarea din închisori, dar şi durata proceselor judiciare. Asta arată că acolo unde un guvern are voinţa să rezolve o situaţie şi ia măsurile necesare, rezultatele apar repede”, a spus preşedintele CEDO.
Ce măsuri a luat Italia
Guido Raimondi face referire la o serie de măsuri luate de Italia după decizia-pilot din 2013, prin aşa-numitul decret „Închisori goale”, prin care s-a rezolvat parţial problema condiţiilor de detenţie. Astfel, a fost instituită eliberarea anticipată, decisă de judecători, pentru aproximativ 1.700 de deţinuţi, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute în închisori în cazul prizonierilor cu bună purtare, s-a instituit eliberarea condiţionată cu un plafon ridicat la 4 ani de închisoare rămaşi, precum şi eliberarea condiţională specială, pentru dependenţii de droguri şi alcool, în cazul în care petrec perioada de probaţiune în centre de reabilitare.
Mai mult, Italia a lărgit sfera de aplicare a arestului la domiciliu, pentru aproximativ 12.000 de deţinuţi, care aveau de ispăşit cel mult un an şi jumătate de închisoare.
Italia a expulzat şi deţinuţii de altă cetăţenie, cerând ca pedeapsa să fie executată în ţara natală.
Italia a demerat imediat şi construirea de noi închisori şi a redus uzul arestului preventiv.
O altă serie de deţinuţi au fost eliberaţi când Curtea Constituţională din Italia a decis că o lege care incrimina consumul şi traficul de marijuana la acelaşi nivel cu cel de cocaină şi heroină a fost respinsă.
Preşedintele Klaus Iohannis a mers, marţi, al CEDO, unde a cerut un punct de vedere din partea preşedinţilor CEDO şi al Comisiei de la Veneţia în legătură cu chestiunea graţierii şi a condiţiilor din penitenciare, şeful statului precizând că nu se pune acum problema amendării României din acest motiv. El a spus că suma de 80 de milioane de euro invocată ca amendă este rezultatul unui calcul „făcut pe colţul mesei”. Iohannis a adăugat că subiectul graţierii poate fi abordat doar în cadrul unui pachet mai larg de măsuri privind sistemul penitenciar pe care România va trebui să-l implementeze.
(sursa: News.ro)
Citiți și: APADOR-CH: În Italia, după grațiere, a crescut de trei ori numărul infracțiunilor
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
