Sari la conținut

Rețete de fraudare a bugetului. Prin contracte fără licitație, baronii trec banii publici în conturile personale

Fostul prefect de Teleorman Teodor Nițulescu are o listă lungă de acuzaţii de corupţie, ce vizează acordarea de contracte către firmele pe care le controla. Procurorii susţin că, în perioada în care conducea Prefectura, intervenea frecvent pentru a fi oprite controalele sau pentru alocarea unor licitaţii în favoarea cercului propriu de interese. Mai mult, la unele dintre aceste firme era chiar acţionar. De exemplu, ar fi livrat mobilă şi echipament medical de aproape 2 milioane de lei spitalului din Roşiorii de Vede, fără a organiza o licitaţie publică.

Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova şi-a transformat judeţul în afacere de familie, spun procurorii. Zece procente din valoarea contractelor pentru reabilitări de drumuri sau deszăpeziri acordate în Prahova ajungeau la Mircea Cosma. Banii erau transferaţi din conturile societăţilor care câştigau licitaţiile către firma lui Răzvan Alexe, prietenul lui Vlad Cosma, prin contracte fictive. Apoi societăţile îşi scădeau consumul de materiale, utilaje, costurile cu personalul şi restul cheltuielilor pentru încheierea contractelor, trăgeau linie şi iar împărţeau. Din profit opreau două treimi, iar o treime era împărţită în mod egal de Alexe Răzvan şi fiul preşedintelui CJ Prahova, Vlad Cosma.

Şi baronul de Braşov, Aristotel Căncescu, a ajuns în spatele gratiilor pentru acuzaţii similare. Procurorii spun că făcea afaceri din bani publici cu firma unui deputat. Societatea parlamentarului Ion Diniţă, SC GOTIC SA, a încheiat în ultimii şapte ani nu mai puţin de 70 de contracte cu primării din Braşov sau Consiliul Judeţean. 43 dintre aceste contracte au fost încheiate exact în perioada vizată de ancheta DNA. Procurorii susţin că adaosul practicat de firma deputatului în relaţia cu CJ Braşov este, în unele contracte, şi de 1000 la sută.

Contractele ilegale ce vizau aeroportul din Cluj l-au dus în arest pe fostul preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu.

Pista aeroportului din Cluj-Napoca este puntea de legătură între acesta, patronul unei firme de construcţii şi un consilier judeţean, care este şi preşedintele comisiei de urbanism şi investiţii. În 2011, societatea câştiga licitaţia pentru construcţia pistei şi în următorii doi ani cerea suplimentarea fondurilor: prima oară cu 20 la sută, apoi cu încă o jumătate de milion de euro. Motivul oferit - devierea a două cursuri de apă. Aşa se face că valoarea contractului a crescut de la 30,6 milioane de euro la aproape 37 de milioane.