Sari la conținut

Abuzul în serviciu. În trei ani, pedeapsa maximă a scăzut de la 15 ani la 3 ani

Ministrul Florin Iordache și alți reprezentanți de seamă ai PSD susțin cu înverșunare că nu ar fi vorba de nicio dezincriminare în ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Grindeanu, în secret, în ședința de marți seara. Totuși, când toate prevederile Ordonanței vor intra în vigoare, pe 11 februarie, vor fi clasate mii de dosare aflate în lucru. Inclusiv din cauza faptului că termenul de prescripție scade de la 8 ani la 5 ani, ca urmare a reducerii pedepsei aplicabile.

 

iordache protest usr

Modificările aduse Codului penal, care intră în vigoare în zece zile de la data publicării Ordonanței de Urgență nr. 13/2017, vizează infracțiunile de favorizarea făptuitorului, abuzul în serviciu, neglijența în serviciu și conflictul de interese. Explicații pe larg despre ce înseamnă amendamentele aduse sunt oferite în textul Modificările codurilor penale, explicate pe scurt.

Vom analiza în cele ce urmează modificările aduse abuzului în serviciu, pentru a arăta de ce este vorba, în realitate, de o dezincriminare parțială și mascată. Doar în cazul abuzului în serviciu, DNA estimase că ar fi vorba de peste 2.000 de dosare aflate în lucru care vor fi clasate.

Reducerea pedepsei și a termenului de prescripție. Pe lângă introducerea unor criterii suplimentare în aprecierea comiterii infracțiunii de abuz în serviciu (fapta să fi fost comisă „cu știință”, plus plafonul de 200.000 lei), varianta din Ordonanța de Urgență a Guvernului Grindeanu prevede ca abuzul în serviciu să se pedepsească cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Spre comparație, în Codul penal încă în vigoare infracțiunea este pedepsită cu „închisoarea de la 2 ani la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”. Deci, nu doar că Executivul a înjumătățit acum pedeapsa, dar a eliminat și posibilitatea ca instanța să dispună interdicția de a ocupa o funcție publică.

Mai mult de atât, reducerea de pedeapsă operată acum în mare grabă de Guvernul PSD-ALDE vine după o altă micșorare substanțială a pedepsei acordabile în cazul infracțiunii de abuz în serviciu. Concret, înainte de 1 februarie 2014, adică înainte să intre în vigoare noul Cod penal, abuzul în serviciu putea fi pedepsit cu închisoare de până la 15 ani. Exista, în primul rând, o diferențiere după gravitatea consecințelor: abuz în serviciu contra intereselor publice (pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani) și abuz în serviciu în formă calificată (pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi).

Ce s-a întâmplat în ultimii ani de a devenit clasa politică atât de interesată de micșorarea pedepsei pentru abuz în serviciu? Un posibil răspuns îl putem găsi într-o statistică publicată anul trecut de DNA, din care reiese clar că a tot crescut atât numărul dosarelor, cât și al celor trimiși în judecată și al condamnaților pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

tabel-abuz-in-serviciu

Notă: Numărul inculpaților trimiși în judecată se referă la toți inculpații menționați în rechizitoriu în respectiva cauză, inclusiv la cei care au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea altor infracțiuni decât cele de abuz în serviciu. Numărul inculpaților condamnați se referă strict la cei care au primit pedepse pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, statistica disponibilă fiind cu începere din anul 2013

Cât despre posibilitatea ca vinovatul să primească doar o amendă pentru comiterea abuzului în serviciu, să vedem care poate fi cuantumul acesteia: minimum 1.800 lei, maximum 150.000 de lei. Mai precis, potrivit art. 61 din Codul penal, atunci când pedeapsa amenzii este alternativă cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, instanța poate dispune între 180 și 300 de zile-amendă, iar suma corespunzătoare unei zile-amendă este cuprinsă între 10 lei și 500 de lei. Limita zilelor-amendă se poate majora cu o treime doar dacă instanța decide că „prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial”.

Cu alte cuvinte, o persoană găsită vinovată de abuz în serviciu ar putea scăpa cu o amendă de maximum 200.000 de lei (suma de 150.000 de lei majorată cu o treime) chiar dacă a avut un beneficiu material cu mult mai mare de pe urma infracțiunii comise.

Nu în ultimul rând, trebuie spus că odată cu reducerea pedepsei acordabile se micșorează și termenul de prescripție a răspunderii penale. Pentru infracțiuni pedepsite cu închisoare mai mare de 5 ani, termenul de prescripție este de 8 ani, în timp ce pentru infracțiuni pedepsite cu închisoare între 1 an și 5 ani, termenul de prescripție este de 5 ani. Prin urmare, pe 11 februarie, când intră în vigoare toate prevederile OUG nr. 13/2017, termenul de prescripție devine 5 ani și toate infracțiunile comise, să spunem, în 2011, 2010 sau 2009 sunt șterse cu buretele. Exemplu de posibil beneficiar: ex-primarul Radu Mazăre în dosarul în care a fost trimis în judecată în decembrie 2015 și în care a fost acuzat de abuz în serviciu, dar și de luare de mită și conflict de interese în formă continuată. Unele din faptele imputate fostului edil PSD se refereau la perioada 2006-2009.

Plafonul de 200.000 de lei. Toate dosarele în care prejudiciul este mai mic de această sumă vor fi închise, fie că ele se află în lucru, fie că au fost trimise în instanță. Exemplu de posibil beneficiar: Liviu Dragnea, în dosarul căruia prejudiciul a fost estimat la circa 108.000 lei. Este vorba de al doilea dosar penal al liderului PSD, trimis în judecată în iulie 2016 și a cărui judecare a început zilele trecute la Înalta Curte de Casație și Justiție. Alt posibil beneficiar, ex-primarul Cristian Popescu Piedone, acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu în dosarul trimis în judecată în mai 2016.

Există și voci care spun că, chiar dacă nu ar fi îndeplinit plafonul de 200.000 lei într-un dosar, există posibilitatea răspunderii penale, deoarece textul OUG nr. 13/2017 spune că efectul abuzului în serviciu poate fi „o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice”. Ce nu spun aceleași voci este că, față de varianta inițială din Codul Penal, cea adoptată de Guvernul Grindeanu spune explicit că fapta trebuie să fie comisă „cu știință”. Or, „neștiința” este cel mai ușor de invocat.

Excepția actelor normative. Dacă nu erau suficiente piedicile de mai sus, în Ordonanța de Urgență de modificare a Codului Penal și Codului de procedură penală, a fost inclusă și o excepție: nu se poate vorbi de abuz în serviciu „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”. Dincolo de concluzia că orice ministru, primar sau președinte de consiliu județean scapă de răspundere, este evident că membrii Cabinetului Grindeanu au încercat să se pună la adăpost tocmai în privința controversatului act normativ adoptat la ceas de seară, în secret și fără să existe vreun aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii.