Sari la conținut
News Alert

Dosarul în care Traian Băsescu fusese acuzat de spălare de bani ar putea fi redeschis

Procuroarea Elena Iordache de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General – cea care instrumentează dosarul de spălare de bani al fostului preşedinte Traian Băsescu deschis în 2004– a cerut conducerii Parchetului General redeschiderea dosarului în care fostul președinte era vizat pentru luare de mită şi înşelăciune și pentru care primise NUP, informează surse de încredere, citate de România Curată.

traian basescu saluta la revedere foto facebook elena udrea 21 08 2015-1

 

Dosarul a fost soluţionat cu NUP (neînceperea urmăririi penale – n.r.) pe 20 octombrie 2006 de procurorul Petre Nariţa, fost adjunct al Secţiei a II-a a DNA.

De ce are nevoie de redeschidere procuroarea Iordache

Elena Iordache instrumentează dosarul de spălare de bani al fostului preşedinte, însă îi lipseşte infracţiunea-predicat.

Spălarea de bani presupune albirea unor bani negri obţinuţi printr-o infracţiune, însă dosarul procuroarei Iordache nu spune care ar fi aceea, ci vizează doar spălarea de bani. Ceea ce este atipic, potrivit specialiştilor în drept.

Procuroarea consideră că fostul ministru, primar şi preşedinte ar fi primit mită în anii 2000 un teren şi un Mercedes de la omul de afaceri Costel Căşuneanu, unul dintre regii asfaltului. Căşuneanu a obţinut licenţe de transport pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus de Traian Băsescu. Apoi – potrivit procuroarei – Băsescu ar fi spălat banii printr-o serie de operaţiuni succesive menite să albească presupusa şpagă.

Prin urmare, ea are nevoie de redeschiderea dosarului de luare de mită de la DNA pentru a-şi susţine ancheta privind spălarea de bani, scrie jurnalistul Alex Costache pe site-ul România Curată.

Conducerea Parchetului General s-a spălat pe mâini

Deşi Parchetul General ceruse dosarul 91/P/2004  de la DNA şi procuroarea lor a solicitat redeschiderea, conducerea PG s-a spălat pe mâini şi l-a retrimis la DNA, cu tot cu solicitarea procuroarei Iordache, ca să decidă Codruţa Kovesi ce să facă cu dosarul.

Trebuie precizat că procurorul general, ca şef inclusiv peste direcţiile anticorupţie (DNA) şi anticrimă-organizată (DIICOT), are posibilitatea legală de a cere redeschiderea unor dosare ale unor direcţii subordonate, deşi autonome. De altfel, pe vremea când era procuror general, Kovesi a solicitat redeschiderea unor dosare ale lui Vîntu închise de DNA.

Dacă şefa DNA decide să ceară redeschiderea NUP-ului lui Băsescu din  2006, atunci trebuie să ceară confirmarea redeschiderii unei instanţe de judecată, potrivit legii.

De ce a fost închis dosarul de luare de mită

Dosarul 91/P/2004 al fostului PNA în care, pe atunci, primarul Capitalei Traian Băsescu era vizat pentru luare de mită şi înşelăciune a fost înregistrat când la conducerea instiţuţiei anticorupţie era Ioan Amarie. Dosarul a fost deschis în decembrie 2004 după un articol din ziarul Atac în care se făceau acuzaţii la adresa primarului Capitalei de către Secţia a II-a a PNA condusă de procurorul Alexandru Chiciu, acum avocatul Elenei Udrea.

“Cotidianul Atac, în articolul publicat în cursul lunii decembrie 2004, afirmă că Traian Băsescu ar fi achiziţionat un autoturism Mercedes cu suma de 17.500 USD de la Costel Căşuneanu (om de afaceri) cu toate că, în realitate, preţul bunului era de 30-40.000 Euro.

Totodată, se mai susţine că Traian Băsescu a achiziţionat un imobil teren cu suma de 67.051 USD pe care, la scurt timp, l-a vândut la un preţ mai mare, anume 294.489 USD, după care a cumpărat o vilă cu suma de 280.000 USD, ce a fost donată uneia dintre fiicele sale”, se arată în rezoluţia de NUP din 2006 a DNA.

Ping-pong cu dosarul lui Băsescu

După ce Traian Băsescu a devenit preşedinte în decembrie 2004, în ianuarie, procurorul Octavian Lupescu a trimis dosarul la Secţia 1-a a PNA. Acolo a fost închis de procuroarea Camelia Sutiman şi redeschis apoi de noul şef de secţie Irinel Păun, care l-a trimis din nou la Secţia a 2-a a parchetului anticorupţie, redenumit DNA. Aici, a fost închis din nou în 2006, fără să se facă nicio anchetă, de către procurorul Petre Nariţa, acum pensionat.

“În legătură cu aceste stări de fapt afirmate în mass-media, în lipsa altor elemente concrete şi convingătoare, se constată că acestea se circumscriu circuitului civil al bunurilor, fără nicio legătură cu dispoziţiile legii penale.

Libertatea de voinţă a persoanelor fizice referitor la încheierea actelor civile de transfer a proprietăţii este neîngrădită, cu excepţia încălcării normelor care afectează grav relaţiile de ordine publică, ceea ce nu este cazul. Chiar şi în aceste situaţii sancţiunea este de natură civilă (nulitate absolută), iar nu penală.

Convenirea preţului este lăsat la latitudinea părţilor şi numai acestea pot invoca eventualele vicii de consimţământ, dacă ele s-au produs. Stabilirea unui preţ nu are semnificaţie penală, afară de cazul unor manopere frauduloase grave, care să contureze fapta de înşelăciune, însă pe bază de probe pertinente şi concludente.

Ţinând cont de aceste împrejurări, afirmate cu totul în mod vag şi generic, nu se poate aprecia că există temeiuri de efectuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune sau fapte de corupţie.

Dispun neînceperea urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru săvârşirea faptelor prevăzute de art. 215 (înşelăciunea – n.r) şi art. 254 (luarea de mită – n.r.) C.p. întrucât faptele nu există”, este motivarea procurorului Petre Nariţa de la DNA din data de 20 octombrie 2006.

Dosarul de spălare de bani

În aprilie, Parchetul General a început urmărirea penală faţă de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, pentru spălare de bani în formă continuată în dosarul terenului din Aleea Privighetorilor, zona Băneasa a Capitalei.

În anul 2000, când abia devenise primarul Capitalei, Traian Băsescu a cumpărat un teren în Băneasa cu bani a căror provenienţă nu ar putea fi justificată, susţine procuroarea Elena Iordache.

Potrivit unor surse judiciare citate de România Curată în aprilie, Parchetul îşi bazează acuzaţiile pe declaraţii de martori, înscrisuri bancare şi rapoarte ale Oficiului de combatere a spălării banilor.

9 august 2000: Traian Băsescu cumpără un teren de 3700 de metri pătraţi în Aleea Privighetorilor 86, cartierul Băneasa, cu 1.483.244.000 lei vechi, adică în jur de 70 de mii de dolari (în vara lui 2000, un dolar era în jur de 21.000 de lei vechi – n.r.) Suma ar fi fost achitată în numerar. Provenienţa ei nu ar putea fi justificată, susţine procuroarea Elena Iordache.

În aceeaşi zi, la acelaşi notar, omul de afaceri Costel Căşuneanu cumpără un teren învecinat, cu o suprafaţă similară, la un preţ de 3 ori mai mare, considerat preţul pieţei.

Septembrie 2000: Traian Băsescu cumpără un autoturism Mercedes S 500 de la Costel Căşuneanu cu 13.000 USD, deşi presa vremii susţinea că maşina valora mai mult.

15 octombrie 2002: Traian Băsescu vinde terenul din Aleea Privighetorilor 86 către Gabriela Blaj din Oituz, cumnata şi asociata omului de afaceri Costel Căşuneanu, cu 12.004. 212.620 lei vechi, adică peste 300.000 de dolari (în 2002, un dolar ajunsese în jur de 39.000 de lei vechi –n.r.). Băsescu ar fi primit 110.000 de dolari în numerar şi 8.285.000.000 lei vechi prin transfer bancar de la Gabriela Blaj.

Femeia primise aceşti bani în aceeaşi zi, tot prin transfer bancar, de la cumnatul Costel Căşuneanu. Acesta luase la rândul lui o parte din bani, 7.293.000.000 lei vechi, de la compania sa de construcţii de drumuri PA & CO Internaţional şi o altă parte, 1.006.415.000 lei vechi, dintr-un schimb valutar.

 

 

Ce a declarat Căşuneanu la Parchet

Potrivit unor surse judiciare citate în aprilie de România Curată, Costel Căşuneanu le-ar fi spus procurorilor că Băsescu ar fi cumpărat terenul din Privighetorilor cu banii lui. Căşuneanu a fost audiat la Parchetul General pe 5 decembrie 2015.

Declaraţia vine în contextul în care Căşuneanu ar fi primit licenţe de transport de la Ministerul Transporturilor când Traian Băsescu era ministru.

Cu toate acestea, declaraţia lui Căşuneanu este contestabilă în condiţiile în care el este exonerat de răspunderea penală şi ar putea spune orice fără consecinţe juridice, cu excepţia denunţului calomnios.

Presupusa infracţiune de dare de mită, care i s-ar fi putut aduce lui Căşuneanu, este prescrisă. Nu este cazul în ce-l priveşte pe Traian Băsescu întrucât cursul prescripţiei a fost suspendat pe durata mandatului de preşedinte.

 

Ce spune fostul şef de stat despre intenţia procuroarei Iordache de redeschidere a dosarului de luare de mită de la DNA

Contactat telefonic, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat:

„Habar n-am. E o nebunie…din 2006? Bun, a cerut redeschidere, dar trebuie să se şi redeschidă, să vedem…Nu pot să cred nimic deocamdată, nu ştiu nimic. Eu am dat declaraţii pe dosarul ăsta (dosarul de spălare de bani – n..r), am dus documente. Nu are cum să îmi fie teamă de ceva ce nu ştiu.”

În aprilie, Traian Băsescu a comentat şi acuzaţia de spălare de bani:

„Categoric am cum (să justifice provenienţa banilor cu care a cumpărat terenul din Privighetorilor şi vila din Bucureşti Ploieşti 137 B – n.r.), dar nu fac nicio declaraţie pe temă până nu primesc citaţiaAstea sunt afirmaţiile lui Ciuvică, dacă procuroarea şi le-a însuşit…eu cu dragă inimă o să le lămuresc când o să fiu citat”, a declarat atunci Traian Băsescu pentru România Curată.