Alegeri prezidențiale 2019. Cum se pedepsește frauda electorală

Data actualizării: Data publicării:
alegeri prezidentiale, vot
FOTO: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Alegerile prezidenţiale 2019 se desfăşoară în baza Legii 370/2004 modificate prin Legea nr. 148 din 28 iulie 2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală. Intervenția ilegală în procesul de vot este fraudă electorală. Legea prevede pedeapse aspre pentru frauda electorală.

Citește și: Lista candidaților la alegerile prezidențiale 2019. Cine sunt cei 14 pentru Cotroceni

Actele de fraudă electorală și pedepsele prevăzute de lege

Actele de fraudă afectează numărarea voturilor pentru a aduce un rezultat electoral, fie prin creșterea ponderii de voturi a candidatului preferat, scăzând ponderea de voturi a candidatului rival, sau ambele.

Astfel, potrivit art. 387 din Codul Penal, frauda este fapta persoanei care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori, prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător. Aceste fapte se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Frauda la votul electronic este definită prin tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Alte infracțiuni electorale prevăzute de Codul Penal

Codul Penal pedepsește și violarea confidenţialităţii votului, nerespectarea regimului urnei de vot și falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale

Violarea confidenţialităţii votului se pedepseşte cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot, adică deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă. Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

 

Potrivit Codului Penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri