Sari la conținut

ANALIZĂ. Anchetele Parlamentului: De la terorismul meteorologic la SIPA. Finalitatea, aproape zero

După ce conducerile Senatului și Camerei Deputaților au aprobat, miercuri, înființarea a încă două comisii speciale, care să verifice actitatea ANRE, respectiv situația arhivei SIPA, numărul comisiilor parlamentare de anchetă ale Legislativului a ajuns la trei. Toate create la solicitarea majorității PSD-ALDE. În prima parte a anului a mai existat o anchetă, desfășurată de comisiile de buget-finanțe, pentru a găsi „gaura” de 10 miliarde de lei pe care ar fi avut-o chipurile Guvernul Cioloș la buget. Ca mai toate comisiile de anchetă care au funcționat vreodată în Parlamentul României nici aceasta nu a avut vreun rezultat notabil la capătul a luni de activitate, zeci de audieri efectuate și multe resurse consumate.

Pe holurile Parlamentului circulă de ani buni o vorbă: „Dacă vrei să îngropi o problemă, înființează o comisie parlamentară”. Iar comisiile de anchetă care se tot înființează nu fac altceva decât să confirme regula.

E drept, față de anii 2004-2008, când aleșii desfășurau „verificări” cu privire la terorismul meteorologic - la Senat, a existat o comisie care trebuia să studieze „indiciile serioase cu privire la posibila implicare a tehnologiilor umane în provocarea fenomenelor meteorologice din lunile iulie-august 2005 -, măcar subiectele de anchetă par să fie ceva mai serioase. Doar rezultatele se lasă așteptate, în condițiile în care comisiile de anchetă parlamentare nu se pot substitui procurorilor și, de regulă, se limitează la a formula „recomandări în vederea îmbunătățirii situației generale”, „recomandări în sensul evitării unor situații de pericol”, „recomandări cu privire la îmbunătățirea cadrului legislativ”, etc.

Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au aprobat, miercuri, înființarea a două comisii de anchetă, una pentru activitatea ANRE, alta pentru situația de la SIPA. Cele două comisii vor lucra în paralel cu o a treia comisie de anchetă, deja celabra comisie care verifică „aspectele apărute în mass-media privind organizarea alegerilor din 2009 și rezultatul scrutinului prezidențial”.

Rămâne de văzut dacă șefii celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, vor fi la fel de receptivi când PNL va formula, săptămâna viitoare, cererea de înființare a unei comisii de anchetă parlamentară care să clarifice pensionările și reangajările din Ministerul de Interne.

Comisia „gaura” de 10 miliarde de lei

În primele luni ale anului, majoritatea PSD-ALDE a mai investit resurse (pentru orice comisie de acest fel se asigură personal de specialitate și logistica necesară) pentru a căuta „gaura” de 10 miliarde de lei pe care ar fi avut-o la bugetul de stat Guvernul Cioloș.

Întreaga poveste a plecat de la președintele PSD, Liviu Dragnea, care afirma, la începutul lunii ianuarie, că „bugetul României pe 2017 are o gaură de 10 miliarde de lei” din cauză faptului că Executivul anterior „a mințit”.

După săptămâni de „anchetă”, după ce i-au chemat la audieri pe fostul premier Dacian Cioloș și fostul ministru de Finanțe Anca Dragu, comisia a redactat un raport din care reieșea că nu s-ar fi justificat rectificările pozitive din iunie 2016 și noiembrie 2016, dar nu elucida defel mult-invocata „gaură”.

Trecând peste faptul că punctul de vedere al comisiei îl contrazicea pe cel al Guvernului Grindeanu (care a avizat favorabil proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență privind rectificarea din noiembrie 2016), raportul nu a mai ajuns să fie votat. Ultima informație cunoscută despre raport este că, în ședința de plen comună din 22 martie, a fost retrimis, la cererea PSD, comisiilor de buget-finanțe.

Privatizarea Petrom, un raport neprezentat și nevotat

În decembrie 2006, Senatul aproba înființarea unei comisii care să investigheze „condițiile de legalitate privind privatizarea Societății Naționale a Petrolului Petrom SA”, formată din aleși ai PSD, PC, PNL, PRM și UDMR.

Zece luni și 15 bibliorafturi mai târziu, comisia a redactat un raport de 23 de pagini din care reieșeau numeroase nereguli, începând cu subevaluarea companiei și continuând cu „facilitățile excesive în post-privatizare” ce ar fi fost acordate cumpărătorului. Poate tocmai din cauza neregulilor constatate, raportul nu a mai ajuns vreodată să fie dezbătut în plenul Senatului.

Un semi-eșec notoriu: Comisia „Nana”

Pentru a ancheta afacerile cu teren agricol ale familiei Băsescu, majoritatea USL din Parlament a înființat în decembrie 2013 o comisie care să verifice modul în care terenul agricol din localitatea Nana, județul Călărași, a ajuns în proprietatea fiicei cea mare a președintelui de atunci.

Dincolo de faptul că era compusă din filosofi, istorici și doctori în antropologie, comisia a plecat de la început cu o listă extrem de vagă de obiective: „verificarea trasabilității terenurilor înstrăinate pe raza comunei Nana, județul Călărași”, „verificarea statutului juridic și al raporturilor de proprietate asupra terenurilor din zona comunei Nana”, „verificarea structurii de culturi a exploatațiilor agricole din zona supusă anchetei”, „verificarea legalității tranzacțiilor cu terenuri din zona supusă anchetei”. De reținut, că perioada supusă atenției comisiei era, atenție, 1990-2013!

Apoi, când a venit vorba de audieri, Comisia „Nana”, condusă de recent instalatul ministru al Apărării, Mihai Fifor, s-a remarcat prin convocarea unui primar de comună decedat de peste 5 ani.

Parlamentarii din comisie au scăpat de problemă când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au anunțat că au început urmărirea penală pentru mai multe infracțiuni în baza unui raport ce fusese întocmit, în paralel, de Corpul de Control al prim-ministrului.

Alte exemple

- Comisia de anchetă privind situația celor două entități energetice, Societatea Complexul Energetic Hunedoara și Societatea Complexul Energetic Oltenia. Înființată în aprilie 2016, comisia nu a mai apucat să lucreze până la terminarea legislaturii trecute.

- Comisia pentru investigarea și clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obținute din privatizări, destinat construcției de locuințe sociale. Comisia a fost înființată în iunie 2007, iar raportul întocmit avea să ajungă în plen de abia în octombrie 2008.

Deși principala concluzie a fost că banii (peste 225 milioane lei pentru perioada 2001-2006) nu au ajuns niciodată în acel fond și că nicio locuință nu a fost construită așa cum prevedea legea, comisia și-a încheiat activitatea de mai bine de un an și jumătate astel: „comisia parlamentară de anchetă recomandă Executivului să solicite consiliilor judeţene şi consiliilor locale din ţară un inventar riguros al necesarului de locuinţe sociale destinate familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul minim pe economie, invalizilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap, care au fost evacuate sau urmează să fie evacuate din casele naţionalizate retrocedate pentru a identifica în timp optim toate etapele necesare pentru satisfacerea acestui proces investiţional social”.