Sari la conținut

Apel naționalist semnat de 84 de academicieni

Academia Română a lansat un apel cu un accent puternic naționalist la păstrarea „identității, suveranității și unității naționale” și a denunțat încercările „recurente de „regionalizare” a României sau de creare de enclave autonome pe baze etnice”. Scrisoarea este semnată de 84 de academicieni și a fost iniţiată de Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop și Gheorghe Păun.

large_academia-romana_68

În apel, academicienii se declară îngrijorați de mai multe acțiuni îndreptate împotriva României.

Semnatarii acestui Apel, îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate „corectitudini politice”, dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva Statului şi Poporului Român (rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale)”, se arată în scrisoarea citată.

Mai mult, un motiv de îngrijorare deosebit pentru Academia Română sunt încercările de „crearea de enclave autonome pe baze etnice”. Această mențiune vine în contextul în care o inițiativă cetățenească pentru autonomia Ținutului Secuiesc a fost publicată în Monitorul Oficial, ea urmând să fie transmisă Parlamentului.

Preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de „regionalizare” a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone, ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acţiuni, ne pronunţăm cu tărie în favoarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale, solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze şi să acţioneze pentru a preveni, pentru a contracara şi, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile şi agresiunile la adresa identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României şi a stabilităţii statului de drept”, au scris academicienii.

Semnatarii acestui apel au chemat „întregul popor român” să „ conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României”

Să ne cinstim eroii, să fim la înălţimea lor, lăsând generaţiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o ţară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată şi prosperă, o ţară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească”, au scris academicienii.

Război hibrid, forțe oculte și nouă zile de proteste

Apelul Academiei Române vine în contextul în care unii politicieni români din zona coaliției guvernamentale au salutat Brexitul, au vorbit despre „forțe oculte” care încearcă să dezbine România, au adus în discuție posibilitatea unui război civil sau a unui război hibrid în România, iar până la 600.000 de români au ieșit în stradă pentru a se opune OUG 13 pentru modificarea Codurilor Penale și pentru a cere ca lupta anticorupție să continue.

Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE și președintele Senatului, a fost lăudat de Sputnik după ce s-a declarat dezamăgit de Uniunea Europeană, a denunțat „forțe oculte” care conduc România și a spus că britanicii au ieșit din UE deoarece „au ajuns să nu își mai conducă singuri țara”. El a numit BREXIT „o decizie de curaj a britanicilor”.

„Președintele Senatului a mărturisit o mare dezamăgire față de UE, mai precis față de regimul la care UE supune România”, a scris Sputnik

De altfel, în timpul campaniei electorale, sloganul ALDE a fost „redăm România românilor”. 

„Constat din păcate că în România anului 2016 că din ce în ce mai mulţi români au sentimentul de lipsă de suveranitate, au sentimentul că România nu mai este condusă demult din interior ci din afară”, a declarat Daniel Constantin, co-preşedinte ALDE.

Mai mult, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că va propune ca România să nu mai coopereze în cadrul MCV.

De asemenea, Adrian Țuțuianu, președintele Comisiei SRI din Parlament, a declarat la un post de televiziune că este îngrijorat de un scenariu ca cel al Maidanului de la Kiev care a pornit „tot de la demonstrații de tipul ăsta” și a rus la ruperea țării. Politicianul PSD a mai spus că trebuie analizate măcar scenarii precum cel al „războiului hibrid”. De asemenea, Adrian Țuțuianu a cerut Serviciului Român de Informații să investigheze companii multinaționale care și-ar fi îndemnat angajații să participe la protestele din stradă din ultimele zile. 

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că  actuala situație din România poate fi începutul unui război hibrid, precizând că, deși „e greu să se întâmple ce s-a întâmplat în Ucraina”, acest lucru nu e exclus.

Miercuri a avut loc cea de-a noua zi de protest consecutivă de când Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța de urgență 13 pentru modificarea Codurilor Penale, în mai multe orașe din țară. Cel mai mare protest a avut loc duminică, când 600.000 de persoane din toată țara au cerut demisia Guvernului Grindeanu și ca lupta anticorupție să continue. 

Europa, cu ochii pe România

Situația din România nu a trecut neobservată în Europa. Comisia Europeană a cerut explicit, în mod repetat, ca lupta anticorupție din România să continue, situația României a fost dezbătută în plenul Parlamentului European, iar cancelarul Angela Merkel s-a declarat îngrijorată de ce se petrece în România într-o convorbire telefonică cu Klaus Iohannis.

De asemenea, Departamentul de Stat al SUA a criticat încercarea Guvernului de a modifica Codurile penale și Ambasadele Statelor Unite, Belgiei, Canadei, Franţei, Germaniei și Olandei au transmis mesaje de îngrijorare față de ce se întâmplă în România.

Imaginile cu protestele din România și reacțiile politicienilor români au făcut înconjurul presei internaționale. BBC, CNN, The New York Times, Al Jazeera, Der Spiegel, Le Monde, Deutsche Welle, Bloomberg, Reuters, Associated Press au relatat despre evenimentele din România. 

Citiți și: 

Dragnea și-a atins deja primul mare obiectiv

Cine este, de fapt, Tăriceanu