Sari la conținut
News Alert

Cine este parlamentarul care vrea pedepsirea prin lege a protestatarilor

Tudor Ciuhodaru, inițiatorul proiectului de lege care prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoarea dacă îngreunează activitatea de stat, este deputat de Iași în Parlamentul României din partea PSD. Însă, relația lui cu partidul a fost una complicată de-a lungul timpului. Mai exact, a intrat în politică în 2008 din partea PSD, ca apoi să părăsească partidul social-democraților și să se înscrie în PP-DD. Nici în PP-DD nu a stat foarte mult și s-a înscris în UNPR. De asemenea, deputatul a făcut parte din alianța USL și pentru o scurtă perioadă a fost parlamentar independent. 

Tudor Ciuhodaru

Medicul Tudor Ciuhodaru, specializat în medicină de urgenţă şi toxicologie, a intrat în politică în 2008 pe listele Alianței PSD-PC, iar în ianuarie 2010 a părăsit PSD în favoarea Grupului Independenților din Senat și Camera Deputaților. În 2012 a fost reales și a revenit în PSD. În 2014 s-a înscris în PP-DD și a condus filiala din Vaslui a partidului. În 2015, s-a înscris în Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR). La alegerile din 2016 s-a regăsit tot pe listele PSD. 

Tudor Ciuhodaru este inițiatorul mai multor proiecte de lege printre care și cel privind acordarea unei noi zi libere, un proiect privind distribuirea de periuțe și pastă de dinți elevilor, o inițiativă privind acordarea de 500 de lei fiecărui nou-născut și un proiect privind interzicerea explorării și exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide. 

Mai mult, deputatul a inițiat în 2014 din partea PP-DD un proiect de lege similar celui de acum. Și atunci a explicat necesitatea unei astfel de legi tot pentru „protejarea” României de etnicii maghiari care ar dori autonomia Ținutului Secuiesc. 

Într-un comunicat intitulat „Cine vrea ca steagul secuiesc să fluture în România?”, Tudor Ciuhodaru, pe atunci deputat PP-DD, critica arborarea steagului secuiesc pe mai multe primării din Harghita și Covasna și amintea de un proiect de lege similar celui depus acum la Senat care prevedea sancționarea cu „închisoarea a persoanele care inițiază, organizează, sprijină sau săvârșesc acțiuni împotriva ordinii constituționale.”

„Înaintea intrării UDMR la guvernare, prefecții din Harghita și Covasna au acționat în instanță primăriile care au arborat steagul secuiesc iar multe procese au fost deja câștigate.

PSD și sateliții vor legaliza punctul 9 al acordului cu UDMR prin care, vor susține promovarea unei inițiative parlamentare în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităților locale de a arbora pe instituțiile proprii alături de steagul UE și al României, steaguri ale unităților administrativ teritoriale pe care le reprezintă'. Cine semnează acest acord ? Victor Ponta, Kelemen Hunor, Daniel Constantin și Gabriel Oprea.

În ritmul acesta maghiara devine limba oficială a României și vom avea nevoie de pașaport pentru a ajunge în Mureș, Harghita și Covasna.

Nu vom tolera că trădarea să devină legală în România. Nu vom tolera că simbolurile naționale să fie vândute de un grup de politicieni doar menținerea la guvernare.

Vom vota împotriva unui astfel de demers legislativ ! Noi vom apăra de fiecare dată valorile naționale și am fost primii care am depus în Parlament un proiect de lege ce sancționează cu închisoarea persoanele care inițiază, organizează, sprijină sau săvârșesc acțiuni împotriva ordinii constituționale. Vom sesiza fără rezerve Curtea Constituțională și Avocatul Poporului dacă puternicii zilei nu vor renunța la punerea în practică a trădării naționale.

Le reamintesc că aveau alternativa. Oferta noastră românească de susținere doar pentru a nu fi puși în situația să vandal țară la kilometru”, scria deputatul în urmă cu trei ani. 

Potrivit Agerpres, Tudor Ciuhodaru a fost pe locul doi pe podiumul celor mai activi parlamentari. El a vorbit de 1.399 de ori în plen în 105 ședințe, a avut 1.186 de declarații politice, 162 de inițiative legislative, dintre care 7 au fost promulgate legi, 198 de întrebări și interpelări și a semnat 9 moțiuni.