Sari la conținut

Colaborarea pe gazoductul Iaşi – Ungheni şi Acordul de Asociere cu UE al Republicii Moldova, parafate la Guvern în şedinţă extraordinară

Guvernul se întâlneşte sâmbătă în şedinţă extraordinară la Palatul Victoria pentru a adopta o serie de documente ce privesc colaborarea cu Republica Moldova în domeniul energetic. De asemenea, Executivul aprobă proiectul de lege privind ratificarea Acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


Colaborarea în domeniul energetic

Actul normativ adoptat sâmbătă de Guvern reglementează exportul de gaze naturale din România către Republica Moldova prin gazoductul Iaşi - Ungheni. Exportul de resurse este de altfel o cerinţă a Uniunii Europene, care a criticat România pentru că nu are reţele de interconectare de gaze naturale cu statele din vecinătate.

Discuţii la nivel politic pentru astfel de reţele au loc însă de mulţi ani de zile. Proiectul Nabucco este unul dintre obiectivele strategice în acest sens, rămas pe hârtie şi tras pe linie moartă.

În acest timp, România dispune de astfel de reţele doar către Ungaria.

Construcţiile la gazoduct au început anut trecut, după ce s-au încheiat acorduri energetice la nivelul Ministerelor Economiei din cele două state. Urmează acum ca exportul de gaze naturale să se concretizeze, în următorii doi ani, pe baza proiectului comun în valoare de 26,5 de milioane de euro. Conducta ar urma să transporte gaz către Republica Moldova, dar şi către Ungaria şi Bulgaria, în următorii doi-trei ani, potrivit oficialilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.


Lucrări întârziate

Lucrările la gazoduct au început în luna august a anului trecut. La inaugurare au participat premierul Victor Ponta, omologul său moldovean, Iurie Leancă, dar şi comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger.

Vreau să cred că, la anul, atunci când oamenii de aici vor avea acces la un gaz la preţ mai mic, acel moment va fi mai important decât 1000 de vorbe”, spunea Victor Ponta pe 27 august 2013.

Pentru lansarea oficială a lucrărilor, constructorii au adus pe şantierul din comuna Rediu utilaje şi conducte la care muncitorii au lucrat de zor, chiar în timpul vizitei premierului. Odată ce delegaţia Guvernului a plecat însă, totul a dispărut.

Am văzut un paznic care era acolo, cabanele alea care sunt acolo şi atât. În rest, nu am văzut nimic”, spunea un localnic intervievat de Digi24 în aprilie. „Au fost la început, atunci când era vorba să vină prim-ministrul. După aceea nu am mai văzut nimic. Au adus atunci, în prima zi, câteva utilaje şi apoi au oprit”, confirma altul.

Tot gol era şantierul şi după aproape o lună de la inaugurare, când a fost vizitat de preşedintele Traian Băsescu. A reuşit să stea de vorbă doar cu un paznic şi cu un şef de lucrări, singurele persoane pe care le-a găsit pe şantier. De la ei a aflat că proiectul avea deja întârzieri. „Omul ăsta e onest, spune că nu e gata în decembrie, ci în februarie... Aici nu avem voie să minţim, pentru că de asta depinde şi prestigiul nostru şi Bruxelles-ul susţine financiar acest proiect de interconectare pe gaze”, declara preşedintele pe 20 septembrie.

Pe 21 februarie 2014, premierul Victor Ponta anunţa însă că România şi-a respectat partea din înţelegere. „Când se încheie pe teritoriul moldovean vă poate spune doar Guvernul Moldovei. Eu vă pot spune pe teritoriul României, acolo unde s-a încheiat lucrarea, iar subtraversarea este licitată şi se încheie în mod normal pe 15 aprilie - subtraversarea Prutului”, declara premierul.

Conducta de 42 de kilometri, din care 32 de kilometri pe teritoriul României, a costat statul român 26,5 milioane de euro, din care un sfert provin de la Uniunea Europeană.

După finalizarea gazoductului, România va exporta 500 de milioane de metri cubi de gaze în Moldova. Ulterior, cantitatea va creşte la 1,5 miliarde de metri cubi, adică 13% din producția autohtonă. Moldovenii vor avea numai de câştigat, pentru că nu vor mai depinde de gazele ruseşti, iar preţul plătit va fi mai mic.