Sari la conținut

Comentariu AP: Guvernul român alimentează naţionalismul

Guvernul român alimentează naţionalismul, în cadrul eforturilor de îmblânzire a legislaţiei anticorupţie, criticând prezenţa străinilor la proteste, avertizează experţi şi politicieni citaţi de Associated Press, potrivit News.ro. Mai mult, oficialii au pus sub semnul întrebării rolul Uniunii Europene în lupta împotriva corupţiei, sugerând că este momentul ca România să fie pe primul plan.

dragnea si tariceanu

Tonul antistrăini al forţelor proguvernamentale, inclusiv al Partidului Social-Democrat (PSD), sugerează o lovitură dată îmbrăţişării entuziaste a României faţă de lumea din afară, de după căderea comunismului, în 1989.

Noua retorică, deşi de mică amploare, aduce România oarecum mai aproape de Ungaria şi Polonia, care au abordat o linie mult mai dură după alegerea unor lideri de extremă-dreapta, nemulţumiţi de graniţele deschise ale Europei, spun experţi.

„Partidul Social-Democrat şi-a colorat retorica electorală cu o retorică naţionalistă, anti-UE, împotriva corporaţiilor. Mesajul este încă blând, nu ca în Ungaria. Să vedem cum evoluează în următorii doi sau trei ani”, a explicat analistul Stelian Tănase.

Stelian Tănase a atras atenţia că PSD nu este o formaţiune politică modernă de centru-stânga, ci are o latură conservatoare şi este influenţat de evoluţiile politice internaţionale.

„Acesta este un curent European, uitaţi-vă la Polonia, Ungaria, Brexit. Uitaţi-vă la Trump. Este un mesaj care prinde”, a subliniat el.

Cristian Pârvulescu, decanul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, a afirmat că o parte dintre membrii PSD, aflaţi la putere, promovează valori favorizate de preşedintele rus Vladimir Putin şi de premierul ungur Viktor Orban, cunoscut pentru poziţia sa antirefugiaţi.

„Este o campanie insidioasă de a influenţa opiniei publică”, a adăugat el, invocând o „atitudine anti-europeană” promovată de unii membri ai PSD, precum şi o demonizare a unor ONG-uri.

Criticile oficiale privind rolul UE ridică semne de întrebare în legătură cu angajamentul ţării faţă de blocul comunitar, într-o perioadă în care Marea Britanie iese din Uniune, iar lideri de extremă-dreapta eurosceptici câştigă teren înainte de alegeri vitale în Franţa, Germania şi Olanda.

Curentul naţionalist umbreşte ospitalitatea tradiţională în România şi primirea caldă de care se bucură adesea străinii.

Cu o săptămână înainte de izbucnirea protestelor, liderul PSD, Liviu Dragnea, a cărui condamnare îi blochează drumul către a deveni premier, a declarat la un post de televiziune că ar trebui făcute verificări financiare vizând ONG-urile care operează în România, pentru că o parte dintre cele care au primit bani publici este posibil să nu opereze legal.

El l-a criticat pe investitorul şi filantropul George Soros, care a donat sute de milioane de dolari pentru a promova democraţia în fostul blocul sovietic.

„Această persoană, bazele şi structurile pe care le-a înfiinţat în urmă cu ani de zile (…) au finanţat răul în România. A finanţat acţiuni care nu au făcut bine României”, a explicat Liviu Dragnea.

După izbucnirea protestelor, Dragnea s-a plâns că au luat parte străini. El a evocat în special prezenţa unui bancher internaţional cunoscut.

„Mi s-a parut mai mult decât incorect ca preşedintele unei bănci străine, un cetăţean străin să protesteze împotriva Guvernului. Normal că poate e supărat pentru Legea dării în plată sau pentru alte lucruri pe care noi le-am făcut pentru români”, a spus politicianul.

În replică, cetăţeanul olandez Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank şi al Consiliului Investitorilor Străini, a subliniat că are dreptul să se alăture manifestaţiilor.

„Prezenţa mea la proteste a fost o decizie personală. Înainte de a fi preşedinte de bancă sunt tată şi îmi pasă de viitorul copiilor mei şi al ţării în care locuiesc. Nu cred că din acest punct de vedere există vreo diferenţă faţă de cei cu care m-am întâlnit acolo - clienţi, prieteni, parteneri de afaceri, antreprenori, sportivi, încă o campioană olimpică, angajaţi. La fel ca în cazul lor, dorinţa mea pentru un viitor mai bun pentru copii mei, într-o Românie mai prosperă, este total legitimă”, a spus preşedintele Raiffeisen Bank România.

România a aderat la UE în 2007, în ceea ce este perceput ca un triumf pentru efortul său de modernizare după căderea comunismului. Acum UE este criticată pentru că a sprijinit agenţia puternică anticorupţie din ţară, care face un efort intens de a limita corupţia care a definit decenii la rând viaţa naţională.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, un aliat apropiat al lui Dragnea, a acuzat DNA că şi-a abuzat autoritatea şi a încălcat drepturile persoanelor, cu sprijinul UE şi al reprezentanţilor săi în România.

Tăriceanu, fost premier care acum conduce membrul minoritar al coaliţiei de guvernare, a subliniat că diplomaţii UE au închis ochii la abuzuri care nu ar fi tolerate în altă parte, deoarece îndreptăţeşte „UE să spună «Uite, domnule, am avut un experiment în România şi experimentul a reuşit»”.

Potrivit lui, România ar trebui să fie o ţară “suverană”, care se ocupă de propriile afaceri – un argument familiar britanicilor, care l-au auzit în repetate rânduri de la susţinătorii Brexit.

Tăriceanu dă, însă, asigurări că este dedicat aderării la UE şi nu pledează pentru ieşirea României din blocul comunitar.

Preşedintele Klaus Iohannis, care se opune modificării legislaţiei anticorupţie, a declarat că nu este alarmat de curentul naţionalist, pentru că nu a devenit virulent.