Sari la conținut

Controversele legii dării în plată. Mingea este în curtea președintelui

„În momentul de față, legea dării în plată anulează alte drepturi de creanță pe care le are banca asupra debitorului, provenind din garanții, din avaluri sau chiar garanția statului, în cazul programului Prima Casă”, spune Nicolae Cinteză, șeful Direcției de supraveghere din BNR. Potrivit Constituției, interzicerea executării creanței de către cineva unui creditor e o afectare a dreptului de proprietate, a arătat Nicolae Cinteză în emisiunea „Kilometrul 0” de la Digi24. Din punctul ăsta de vedere, legea capătă un caracter anticonstituțional, a precizat oficialul BNR.

În schimb, avocatul Gheorghe Piperea consideră că președintele Iohannis este într-o situație foarte delicată, pentru că, dacă va retrimite legea în Parlament sau o va contesta la Curtea Constituțională se va spune că nu e decizia domniei sale, ci „a celor care fac întâlniri informale” cu reprezentanți ai instituțiilor financiare.

Președintele are la dispoziție 20 de zile pentru a anunța dacă promulgă sau nu legea. Între timp, consilierul său pe probleme economice, Cosmina Marinescu, a inițiat discuții pe tema legii și a stat de vorbă cu bancherii. Discuțiile continuă.

Băncile ameninţă că vor reacţiona dur, în cazul în care preşedintele va promulga Legea dării în plată, care include şi creditele Prima Casă. Legea le dă dreptul clienţilor să predea casa băncii şi să scape de datorii. Bancherii avertizează că vor cere avans mai mare la creditele ipotecare. În replică, reprezentanţii clienţilor spun că era timpul ca şi băncile să-şi asume riscuri în privinţa împrumuturilor.

Tinerii care vor să ia un credit pentru locuinţă şi afacerile la început de drum ar urma să fie cei mai afectaţi de intrarea în vigoare a legii prin care cei care au luat împrumuturi ipotecare scapă de datorii, dacă predau casa băncii.

În plus, BNR a avertizat că sistemul bancar va reacţiona negativ în faţa pierderilor, ba chiar a aruncat dubii asupra bunei-credinţe a iniţiatorilor legii.

Potrivit datelor băncilor, în acest moment sunt peste 316.000 de credite ipotecare, din care 32.000 înregistrează restanţe.

În cazul creditelor ipotecare sub 150.000 de euro, proporția restanțelor este de aproape 1,7 la sută, în timp ce la creditele de peste 2 milioane de euro, proporţia restanţierilor este de 46%. La creditele între 1 și 2 milioane de euro, proporția restanțierilor este de 38,5%.

Nicolae Cinteză, șeful Direcției de Supraveghere a BNR, a precizat la Digi24 că numărul de 32.000 de restanțieri se referă la credite ipotecare (credit pentru cumpărarea de locuințe) și credite pentru investiții imobiliare (credit pentru constuirea unei case). A apărut însă și o a treia categorie de credite, așa-numitele „alte credite cu garanție ipotecară” (credite de consum pentru mobilarea casei sau credite pentru vacanță, de pildă, garantate cu o garsonieră). Această a treia categorie înregistrează 39.000 de persoane.

Cea mai dramatică situație e cea a familiilor care au luat un credit ipotecar pentru o garsonieră sau un apartament de două camere, pentru care au plătit mai mulți ani ratele la timp, iar acum, din motive economice independente de voința lor, nu mai pot plăti acele credite – mai ales dacă ele sunt în franci elvețieni – și sunt în următoarea situație: să fie evacuați din case, dar, în plus, în ceea ce privește creditul respectiv, care la data acordării era, de pildă, de 30.000 de euro (în franci elvețieni), după ce vor pierde și casa, urmează să plătească în continuare rate până la acoperirea valorii actuale de 100.000 de euro a creditului, a arătat Elena Vijulie, realizatoarea emisiunii „Kilometrul 0”.

Cele mai multe credite acordate în sistemul bancar din România, aproximativ 81-82 la sută, sunt credite sub suma de 150.000 de euro, deci credite care au fost folosite pentru cumpărarea unei garsoniere, a unui apartament. Dintre creditele restante, deci din cele 32.000, numai 1,69 la sută sunt credite sub 150.000 de euro, a confirmat Nicolae Cinteză. În general, aceștia nu sunt posesorii mai multor case, ci au o singură casă, or a da casa în plată băncilor înseamnă a părăsi casa.

Soluția bancherilor și replica debitorilor

„Ceea ce spunem noi este că pentru tipul ăsta de debitor trebuie găsită o altă soluție”, a precizat Nicolae Cinteză, reprezentantul BNR.

„Soluția pentru cei cu credite pentru cumpărarea de garsoniere sau apartamente e una singură: o lege care să le permită acestora să-și păstreze casa. Legea aceasta (a dării în plată – n.r.) îi împinge direct către evacuare. Cineva care-și dă proprietatea băncii n-are altă soluție decât să părăsească casa. Ceea ce propunem noi este o lege care să reglementeze un anume cod de conduită a băncilor în care plecarea din casă să fie ultima soluție. Asta este și o recomandare a Parlamentului European”, a spus Nicolae Cinteză. Până la evacuare pot să existe alte soluții – restructurare, o dobândă mai mică, prelungirea creditului, reducerea valorii creditului cu partea care s-a provizionat deja, a arătat Nicolae Cinteză.

„Varianta de lege pe care o propune sistemul bancar îi va permite acestui debitor, dacă dorește, să-și dea casa în plată, nimic nu-l va împiedica. Ceea ce spunem noi este ca debitorilor care nu pot să plătească să li se ofere o alternativă. Dacă nu acceptă alternativa, să predea casa băncii!”, a precizat Nicolae Cinteză.

Nu există nicio propunere de lege din partea sistemului bancar, a replicat avocatul Gheorghe Piperea, cel care a redactat textul legii pentru darea în plată. În plus, a arătat acesta, o astfel de propunere - vehiculată la un moment dat într-o comisie parlamentară, dar nesusținută de niciun parlamentar - are la bază un model spaniol, despre care toată lumea spune că e prost.

Pe de altă parte, a arătat Gheorghe Piperea, există o pătură mare de debitori care este sufocată pur și simplu, dar care nu figurează ca restanțieri. În loc să-și cumpere bunuri pentru familie și copii, plătesc datorii la bancă și ar prefera să plătească o chirie mai mică decât rata la bancă și să dea casa băncii ca să scape de datorii. În plus, în cele 15 zile prevăzute de lege de la notificarea debitorului și până la evacuarea casei, banca are timp să ofere soluțiile de alternativă despre care vorbea Nicolae Cinteză, a subliniat Gheorghe Piperea.

 „Avem o lege a insolvenței persoanelor fizice care va intra în vigoare peste 20 de zile. Tocmai această lege trebuie să rezolve problemele celor care nu mai pot plăti, oamenii trebuie să se informeze corespunzător și să acceseze o astfel de lege”, a spus, la rândul ei, Gabriela Folcuț, reprezentantă a Asociației Române a Băncilor. „Nu putem gândi o lege prin care se șterge efectiv datoria sau se șterge obligația ca persoană fizică, indiferent de volumul creditului pe care l-au accesat. Sunt cam 1.400 de clienți, în medie, cu credite de peste 270.000 de euro. De ce trebuie aceștia să nu mai plătească, dacă pot să o facă? De ce trebuie să beneficieze de o astfel de lege? s-a întrebat Gabriela Folcuț, invitată la Digi24 în emisiunea „Kilometrul 0”.

Urmăriți aici înregistrarea integrală a emisiunii.