Sari la conținut

Emil Hurezeanu: Faptul că Merkel i-a spus lui Putin că anexarea Crimeii a fost un act tâlhăresc a fost neaşteptat

Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel și-au afișat duminică dezacordul în privința pactului germano-sovietic din 1939. Liderul de la Kremlin a apărat ideea că URSS nu a avut de ales pentru a evita războiul cu Germania, în timp ce șefa guvernului de la Berlin a reiterat faptul că împărțirea Poloniei și anexarea țărilor baltice au fost „ilegitime”, potrivit Agerpres.

Analistul Emil Hurezeanu a vorbit, la Digi24, despre întâlnirea celor doi lideri.

„Nu era posibil ca aniversarea a 70 de ani de sfârşitul războiului să nu-i aducă împreună pe liderul rus, oricare ar fi el, şi liderul german, oricare ar fi el. Germania are o obligaţie morală, pe care şi-a asumat-o de multă vreme, o obligaţie de a asuma vinovăţii, de a trage concluzii legate de acest episod sumbru din istoria umanităţii pe care, în cea mai mare parte, l-a provocat”, a spus Emil Hurezeanu.

„Nici Statele Unite, nici Marea Britanie, care au poziţii maximaliste, tradiţionale faţă de Rusia, în ipostazele ei sovietice, nu au avut o altă atitudine. N-au găsit o altă atitudine care să ducă la posibila îngheţare a conflictului, la găsirea unui armistiţiu”, a mai spus acesta.

„Iniţiativa (întâlnirii, n.r.) este însă a lui Putin, Merkel nu putea să îl evite. A venit în linişte în Alexanderplatz, în spatele Kremlinului, a depus o coroană de flori. S-a întâmplat apoi să aibă loc şi o discuţie şi să se ajungă la declaraţii aspre”, a mai spus analistul.

„Putin a încercat tot timpul să creeze un moment mai special, să spună în declaraţia de presă că războiul dus de Uniunea Sovietică nu a fost împotriva Germaniei, ci împotriva lui Hitler, împotriva nazismului lui Hitler. Este o nuanţă importantă şi poate nu ar fi fost spusă oricând. Faptul că se spun lucrurile astea nu are legătură cu trecutul, ci cu prezentul. A fost o demonstraţie de forţă care, în traducere liberă, sună aşa: Aceştia am fost, aceştia suntem şi oricând putem fi în continuare. Este o demonstraţie de forţă mai degrabă militaristă, care arată ca o provocare, având în vedere situaţia politică, geopolitică şi militară din estul Ucrainei”, a mai spus Emil Hurezeanu.

„Faptul că Merkel, în această situaţie, i-a spus lui Putin că anexarea Crimeii a fost un act tâlhăresc şi o încălcare a dreptului internaţional a fost neaşteptat. Apoi a urmat această provocare, această cursă pe care Putin i-a întins-o în legătură cu Pactul Molotov-Ribbentrop. Nu-l interesa pe Putin să rememoreze Pactul”, a mai spus analistul.

Vladimir Putin a spus, la finalul întâlnirii pe care a avut-o cu Angela Merkel, că Uniunea Sovietică a făcut imense eforturi pentru a crea condițiile favorabile unei rezistențe colective la nazismul din Germania pentru a forma un bloc antifascist în Europa, dar că toate aceste eforturi nu au avut succes.

„Când a realizat că a fost lăsată singură în fața Germaniei lui Hitler, URSS a luat măsuri pentru a evita o confruntare directă, și a fost semnat pactul Molotov-Ribbentrop”, a continuat președintele rus. „Acest pact avea sens din punct de vedere al garanțiilor de securitate pentru Uniunea Sovietică”, a adăugat el, răspunzând astfel la o întrebare a jurnaliștilor legată de recentele declarații ale ministrului rus al culturii, Vladimir Medinski, care a calificat pactul Molotov-Ribbentrop drept un triumf al diplomației lui Stalin.

„Este greu de înțeles pactul Molotov-Ribbentrop, dacă nu luăm în considerare clauza adițională secretă”, care prevedea împărțirea Poloniei și anexarea țărilor baltice, a reacționat Angela Merkel. „Din acest punct de vedere, eu cred că nu a fost corect, ceea ce s-a făcut a fost ilegitim”, a adăugat cancelarul german, potrivit AFP.