Sari la conținut

Klaus Iohannis, după reuniunea NATO: E nevoie de o abordare clară și unitară în relația cu Rusia

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, la Bruxelles, la finalul reuniunii NATO, că alocarea a 2% din PIB pentru Apărare de către România a fost apreciată de către aliaţi, dar a atras atenţia că banii trebuie efectiv cheltuiţi de către Guvern. Şeful statului a precizat că România şi-a "atins obiectivele" la reuniunea din Belgia, dar a menținut că  este nevoie de o abordare clară și unitară în relația cu Rusia.

"O decizie importantă a statelor membre a privit împărţirea mai judicioasă a responsabilităţilor, prin stimularea creşterii bugetului pentru Apărare al fiecărui aliat. Faptul că România a alocat deja 2% din PIB pentru Apărare este foarte apreciat de aliaţii noştri, însă, o repet, este esenţială cheltuirea acestor sume potrivit scopului lor, ceea ce depinde de Guvern", a spus preşedintele.

El a afirmat că în cadrul reuniunii s-a decis dezvoltarea unor planuri naţionale pe trei componente pentru fiecare ţară, precum şi un sistem de monitorizare riguroasă a paşilor statelor pentru atingerea obiectivului privind alocările bugetare.

Prima componentă se referă la angajamentele de creştere a alocărilor pentru Apărare pentru atingerea ţintei de 2% din PIB, dar şi alocarea a cel puţin 20% pentru echipamente şi cercetare-dezvoltare. A două componentă se referă la angajamentele de investiţii în capabilităţi moderne pentru îndeplinirea ţintelor asumate la nivelul NATO, iar a treia componentă se referă la angajamentele privind contribuţiile naţionale pentru operaţii şi misiuni.

Aliaţii au convenit şi că NATO trebuie să fie mai activă în combaterea terorismului.

"Am subliniat contribuţia României în Afganistan, unde suntem al patrulea contributor aliat. Am susţinut ferm creşterea rolului NATO în combaterea terorismului. S-a decis în principal ca NATO, ca organizaţie, să devină membru al Coaliţiei anti-Daesh", a spus preşedintele.

"Şi la această reuniune România şi-a atins obiectivele", a conchis Iohannis.

Textul integral al declarației de presă a președintelui:

„Reuniunea Șefilor de Stat și de Guvern ai statelor membre NATO la care am participat azi, chiar dacă nu a fost un Summit NATO obișnuit, a avut o semnificație politică deosebită.

Din punct de vedere politic, Reuniunea de azi a fost prima întâlnire la nivel înalt a Alianţei la care au participat noul Președinte al Statelor Unite ale Americii și noul Președinte al Franței. Le-am adresat un bun venit călduros la NATO şi i-am asigurat de tot sprijinul meu şi al României, care are parteneriate strategice solide cu ambele țări.

După discuțiile de astăzi, NATO rămâne aceeași organizație relevantă, puternică și, mai ales, unită. Am salutat, la Reuniune, reiterarea fermă, de către Președintele Trump, a angajamentului SUA pentru Alianță, pentru apărarea colectivă și consolidarea Flancului Estic, inclusiv prin foarte recenta propunere de creștere a finanțării Inițiativei de Reasigurare Europeană, în 2018, de la 3,4 miliarde, cât a fost până acum, la 4,8 miliarde dolari.

De asemenea, am subliniat importanța unei relații transatlantice solide. În sprijinul acesteia, o decizie importantă a statelor membre a privit împărțirea mai judicioasă a responsabilităților, prin stimularea creșterii bugetului pentru apărare al fiecărui Aliat. Faptul că România a alocat deja 2% din PIB pentru apărare este foarte apreciat de Aliații noștri. Însă, o repet, este esențială cheltuirea acestor sume potrivit scopului lor, ceea ce depinde de Guvern.

În mod concret, astăzi s-a decis dezvoltarea unor planuri naționale, pe 3 componente, pentru fiecare țară în parte, sigur, care vor permite, pe baza unor raportări anuale, o monitorizare riguroasă a pașilor fiecărui stat membru pentru atingerea acestui obiectiv:

(1). Angajamente de creștere a alocărilor pentru apărare, pentru atingerea țintei de 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru investiții în echipamente și cercetare-dezvoltare;

(2). Angajamente de investiții în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivelul NATO;

(3). Angajamente privind contribuțiile naționale la operații, misiuni, precum și alte activități.

Un document aliat a fost adoptat azi în plen pe acest subiect.

Totodată, Aliații au convenit că NATO trebuie să fie mai activă în combaterea terorismului. Am subliniat contribuția României în Afganistan, unde suntem al IV-lea contributor aliat. Am susținut ferm creșterea rolului NATO în combaterea terorismului.

S-a decis, în principal, ca NATO, ca organizație, să devină membru al Coaliției anti-Daesh, acordarea unei susțineri mai consistente Coaliției prin intermediul capabilităților AWACS ale aliaților, sprijin suplimentar pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din vecinătatea sudică a NATO, precum și alte măsuri incluse într-un plan de acțiune foarte consistent, inclus în documentul pe această temă pe care cu toții l-am adoptat azi.

Cu prilejul Reuniunii a fost salutată, inclusiv de către mine, în numele României, finalizarea aderării Muntenegrului la Alianță. În același timp, am evidențiat statutul României de contributor important și responsabil la NATO, care își respectă toate angajamentele. M-am referit astfel la progresele privind Brigada Multinațională și la inițiativa Combined Joint Enhanced Training, la exercițiile pe care le găzduim, dar și la prezența navală intensificată la Marea Neagră.

Totodată, am salutat participarea americană pe teritoriul României, dar și în cadrul sistemului anti-rachetă găzduit de țara noastră. Am subliniat în cadrul Reuniunii că adaptarea NATO la evoluțiile din regiunea Mării Negre şi din estul Alianței trebuie să continue, fiind esențial să stabilim linii prioritare de acțiune pe 3 direcții:

Prima direcție - în primul rând, trebuie să continuăm întărirea apărării colective, care presupune consolidarea progreselor deja obținute privind postura de apărare și descurajare pe Flancul Estic. Am reiterat şi importanța coerenței între abordarea nordului şi cea a sudului Flancului Estic, fiind necesară o prezență aliată sporită, persistentă, în sudul acestuia, pe toate dimensiunile – terestră, aeriană şi, desigur, în Marea Neagră.

În al doilea rând, trebuie continuat sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienței şi capacitaților de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianței de proiectare a stabilității.

În al treilea rând, este nevoie de o abordare clară și unitară în relația cu Rusia.

Reuniunea a confirmat, prin intervențiile Aliaților, menținerea politicii NATO privind Rusia. Alianța continuă să se bazeze pe descurajare și apărare puternice, precum și pe disponibilitatea dialogului.

În concluzie, pot să spun că la această Reuniune, și la această Reuniune, România și-a atins obiectivele.

În marja Reuniunii am avut o întrevedere foarte bună cu Președintele Poloniei, întrevedere pe care vreau să o menționez pe scurt, cu domnul Andrzej Duda, întâlnire în care am discutat despre Parteneriatul Strategic bilateral şi acțiunea noastră comună în cadrul Alianţei. Am convenit să acționăm pentru abordarea mai coerentă a Flancului Estic, care trebuie întărit în continuare. Am abordat, sigur, și stadiul dislocării „încrucișate” a trupelor române şi polone care, așa cum am stabilit anul trecut, participă pe teritoriul celeilalte țări la prezența înaintată pe Flancul Estic.

Am discutat şi despre un nou Summit al Formatului București, a cărui utilitate este apreciată de ambele state, în pregătirea Summitului din 2018. Organizarea acestui Summit în 2018 a fost, de asemenea, punct pe ordinea de zi a întâlnirii astăzi.

Sunt convins că această Reuniune a contribuit la asigurarea unei apărări solide a României și la un rol vizibil al țării noastre în asigurarea securității regiunii noastre și a spațiului euro-atlantic.

Din punctul nostru de vedere, a fost o reuniune reușită. Vă mulțumesc!” (sursa: presidency.ro; n. red - sublinierile ne aparțin)