Sari la conținut
News Alert

Legea salarizării unitare. Cât de realistă este data de 1 iulie?

Proiectul legii salarizării unitare, prezentat public ca fiind asumat de PSD, nu de Guvernul Grindeanu, va fi depus la Parlament lunea viitoare. Adică, la două săptămâni de la prezentarea în conferință de presă de către președintele PSD, Liviu Dragnea, și ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Social-democrații se întrec în a da asigurări că proiectul este în grafic, dar orice temporizare întărește posibilitatea ca tranșarea unui subiect atât de important să fie lăsată pe sesiunea următoare, când actuala majoritate la putere ar ști mai exact în ce cadru bugetar joacă.

Lia Olguta Vasilescu Liviu Dragnea facebook

Șeful PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi că nu s-a întârziat cu legea salarizării unitare și că proiectul va fi depus la Parlament cu „foarte mici” modificări față de forma prezentată la sediul partidului.

Am stabilit să depunem luni. Totuşi, mâine nu cred că este mare aglomeraţie pe aici, pe la Parlament. A fost foarte bine că a fost această perioadă, foarte mulţi oameni au început să înţeleagă ce este în acea lege şi ceea ce ne-a interesat şi m-a interesat, ca legea să intre în Parlament după ce cea mai mare parte din societate să înţeleagă ce este în ea”, a susținut Dragnea.

Ce nu a precizat șeful PSD în acest punct. În primul rând, atâta timp cât proiectul nu a fost depus la Parlament și, implicit, nici înregistrat, nu se poate vorbi de consultare publică propriu-zisă și persoanele interesate nu pot formula propuneri sau observații, așa cum se întâmplă cu alte proiecte. Prin urmare, se poate vorbi cel mult de o prezentare generală și aia nu prea completă, deoarece - și aici ajungem la a doua precizare lipsă - proiectul nu presupune, în forma prezentată, o expunere de motive și o fundamentare bugetară. De altfel, poate tocmai pentru că lipsesc aceste lucruri, proiectul nu a fost depus în Parlament de Guvernul Grindeanu, ci s-a preferat asumarea lui de către parlamentarii PSD. Nu de alta, dar ar fi trebuit, în varianta depunerii de către Executiv, ca proiectul să fie aprobat în ședință de Guvern și să aibă o expunere de motive care să conțină detalii despre impactul macroeconomic, impactul asupra mediului de afaceri, impactul social, impactul asupra veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetare, precum și propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor.

În lipsa acestor elemente concrete, persoanele interesate de subiect trebuie să se mulțumească cu estimările mai mult decât generale ale unor miniștri (gen „discutăm de câteva procente în plus la bugetul pe acest an”, ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, pe 2 aprilie) sau cu estimările Consiliului Fiscal (2% din PIB în 2018 sau aproximativ 25 miliarde de lei).

Revenind la calendarul asumat de PSD, proiectul legii salarizării unitare ar urma să fie adoptat, de ambele Camere, până în iunie, pentru a intra în vigoare la 1 iulie. Datele au fost întărite, miercuri, de ministrul Lia Olguța Vasilescu: „Legea este în linie dreaptă. Orizontul de timp este exact cum scrie în programul de guvernare, la data de 1 iulie ea să se aplice (...) Oricum, eu nu am niciun stres că ea nu va trece destul de repede de Parlament, tocmai din cauza aceasta am luat şi amendamentele care mai sunt depuse de parlamentari ca să vedem ce mai putem modifica noi direct atunci când o depunem. Să nu mai fie nevoie să stăm foarte mult în dezbaterea parlamentară (...) Am luat luna iunie ca să fie (timp - n.r.) pentru atacul la CCR sau pentru întoarcerea înapoi a legii”.

În principiu, dacă există voință politică, proiectul poate trece de cele două Camere în mai puțin de o săptămână. Să ne amintim, doar, cum a fost adoptată în numai două zile (27, 28 decembrie 2016) legea privind eliminarea celor 102 taxe, după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat (pe 23 decembrie) reexaminarea actului normativ.

Altfel, să vedem care ar fi procedura, conform regulamentelor Senatului și Camerei Deputaților. La Senat, Cameră care va dezbate prima proiectul de lege, un vot final poate veni în maximum 45 de zile, după obținerea de avize și rapoarte de la comisiile parlamentare. Potrivit Regulamentului Senatului, proiectele de lege „intră în procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic și Social”. Similar, la Camera Deputaților, proiectul trebuie să treacă pe la comisii și după aceea ajunge în plen, spre dezbatere și vot final.

După adoptare, încep să curgă cele cinci zile în care aleșii pot sesiza Curtea Constituțională. Dacă acest lucru nu se întâmplă, proiectul de lege pleacă, spre promulgare, la președintele Klaus Iohannis. Acesta poate sesiza Curtea Constituțională sau poate cere reexaminarea proiectului. În cazul în care sunt sesizați magistrații constituționali, experiența ultimelor luni ne arată că o decizie poate fi luată și la câteva luni de la sesizare (vezi sesizarea pe Legea nr. 90/2001, care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcția de premier, sesizare ce nu are încă un verdict, deși magistrații au fost solicitați să se pronunțe pe 5 ianuarie).

La toate acestea, mai trebuie adăugat un element: sesiunea parlamentară se termină la sfârșitul lunii iunie.