Sari la conținut

Ministrul justiţiei, sub tirul criticilor. Ordonanţa interceptărilor stârneşte controverse

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi fostul premier, Victor Ponta, au reacționat imediat și au cerut demiterea ministrului justiţiei, pe motiv că are o atitudine „fascistă” sau „kaghebistă”.

Atacată a fost și ordonanţa - publicată aseară în Monitorul Oficial. Politicieni ai UNPR spun că ar fi neconstituţională.

Declarația care a stârnit furia politicienilor a fost făcută de ministrul justiției pe Facebook. Raluca Prună a explicat că ordonanța privind interceptările nu restrânge drepturi şi libertăţi, ci le face efective. „Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic", a scris Raluca Prună.

Valul de reacţii negative a pornit de la preşedintelui Senatului, care a avut o solicitare specială pentru premierul Dacian Cioloş.

Doamna Prună a avut un panseu de o excepţională valoare, nu ştiu cum să-l numesc, comunistă, fascistă sau ambele. (...) Sfatul meu este ca domnul prim -ministru Cioloş să o bage pe doamna Prună în şedinţă mai des (...) Să o demită imediat”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.

La scurt timp după întâlnirea avută cu liderii ALDE, fostul premier Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj similar.

„... când văd un ministru al Justiţiei dintr-o ţară membră UE că gândește și acţionează ca o kaghebistă sinistră fac un apel către toţi cetăţenii încă liberi din România - drepturile noastre fundamentale NU sunt "un lux teoretic"! Dacă iar tăcem de frică vom ajunge mult mai rău decât în anii '50 când comuniștii (...) au distrus această ţară! Vă propun să nu tăcem de data asta!"

Cei de la UNPR spun că ordonanţa de urgenţă privind interceptările ar putea să aibă probleme.

Ion Răducanu, deputat UNPR: „Se pune problema dacă Guvernul putea să emită ordonanţă de urgenţă pentru probleme care se referă la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, lucru care ar putea să fie neconstituţional”.

Ministrul justiţiei a explicat că ordonanţa de urgenţă privind interceptările nu restrânge drepturi şi libertăţi, ci tocmai le face efective.

Raluca Prună: „Invit pe toată lumea care critică această ordonanţă să se uite la ultimele atentate şi să se întrebe dacă noi putem combate terorismul într-un mod ...cum să spun...amatoristic. Nu am absolut niciun regret şi nu-mi pare rău că am făcut aceste lucru”.

Ordonanţa de urgenţă privind interceptările a fost aprobată vineri, după ce Curtea Constituţională a decis că SRI nu mai are voie să facă interceptări în dosarele care nu au legătură cu securitatea naţională. 

Legea interceptărilor, controverse în justiție

În acest moment, Parchetul General colaborează cu SRI în 40% dintre dosarele pe care le instrumentează, spune şeful interimar al instituţiei, Bogdan Licu. El precizează că marile provocări pentru procurori şi poliţiştii judiciari nu vor fi neapărat interceptările, ci partea tehnică a acestora: instalarea aparaturii şi interpretarea datelor obţinute.

La rândul său, şefa DNA a atras din nou atenţia că ritmul în care se vor desfăşura anchetele va încetini în perioada următoare, pentru că parchetele vor fi obligate să se descurce cu forţe proprii, fără ajutorul specialiştilor de la SRI.

Procurorul general interimar atrage atenţia asupra problemelor care apar odată cu preluarea de către poliţişti a interceptărilor în dosarele penale.

Problema cea mai mare va fi în instalarea de tehnică ambientală, în activităţi de filaj, în transcrierea a ceea ce se înregistrează, în captarea traficului de date pe internet. Aici vom avea probleme mai mari decât strict în procedura interceptărilor”, a avertizat Bogdan Licu, procuror general interimar.

Bogdan Licu spune că acum pe rolul Parchetului General sunt în jur de 400 de dosare în care se lucrează cu SRI, aproape 40% din toate anchetele în curs.

Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general: „Din momentul în care aceasta va fi publicată, vor fi întrerupte mandatele de interceptare derulate cu Serviciul Român de Informaţii şi vor continua cu Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române”.

Conducerile marilor parchete susţin însă că au nevoie de suplimentarea resurselor mult peste ce a acordat Guvernul.

Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA: „Evaluarea este foarte clară, avem nevoie de 130 de poliţişti şi aproximativ 10 milioane de euro pentru a putea lucra aşa cum am lucrat şi anii trecuţi. E bine că avem aceşti 40 de poliţişti, dar sigur, în perioada următoare trebuie să se găsească resurse ca să primim diferenţa până la 130 de oameni. În perioada imediat următoare se va vedea o încetinire a soluţionării dosarelor pentru că resursele pe care le avem le vom folosi pentru a suplimenta necesarul la serviciul tehnic”.

Daniel Horodniceanu, procuror-şef DIICOT, are nevoie, la rândul său, de resurse umane, dar este optimist:

- Ajung 40 de poliţişti pentru DIICOT, pentru toată activitatatea?

- În principiu nu, dar e un început foarte bun.

- Cum vă veţi descurca?

- Vom munci mai mult la început, îi vom pregăti pe cei pe care îi avem în acest moment şi sigur vor veni şi ceilalţi.

Raluca Prună a explicat şi în ce condiţii va participa în continuare Serviciul Român de Informaţii la anchetele procurorilor.

„SRI va putea face după această decizie ce putea face şi înainte de această decizie. Am spus că este limitat exclusiv la infracţiuni grave şi foarte grave, la terorism de exemplu, dar şi spionaj, trădare. Asta face SRI”, a explicat ministrul justiției.

Preşedintele Curţii Constituţionale dă vina pe legislaţie pentru situaţia creată.

Augustin Zegrean, preşedintele CCR: „Dacă am avea o lege a interceptărilor, nu am mai vorbi după imaginaţie. Am şti că scrie în lege cum se fac toate astea”.

În 2015, Serviciul Român de Informaţii a pus în aplicare peste 45 de mii de mandate de interceptare. Peste două mii vizau siguranţa naţională.