Sari la conținut

RETROSPECTIVĂ 2015 | PNL caută reţeta electorală

Devenit principalul beneficiar al câştigării alegerilor prezidenţiale de fostul său lider Klaus Iohannis, PNL se confruntă cu o erodare lentă în sondaje. Liderul Alina Gorghiu a fost nevoit să facă echilibristică între îndemnurile prezidenţiale pentru reformare internă, păstrarea sprijinului vechii gărzi liberale şi finalizarea fuziunii cu fostul PDL. Din 2012 încoace partidul a îngroşat rândurile celor care intrau în atenţia DNA, cu parlamentari, miniştri, preşedinţi de Consilii Judeţene şi primari.

Despre nevoia de reformă a vorbit fostul lider Klaus Iohannis şi după câştigarea alegerilor prezidenţiale.

Klaus Iohannis: “PNL traversează azi un moment fast. Are cea mai mare cotă de încredere din toată istoria sa. Nu e un partid perfect. Deosebirea între dvs şi alte partide e însă spiritul în care trăiţi politica.”

Impulsurile prezidenţiale s-au amplificat, odată cu înmulţirea dosarelor DNA care vizau diferiţi aleşi din parlament.

Klaus Iohannis: “Rog Parlamentul să ia în discuţie toate solicitările venite din partea justiţiei şi să le încuviinţeze pe toate”

Klaus Iohannis: “Cea mai mare nemulţumire a mea şi cea mai mare restanţă rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiţiei. Dar şi faptul că promisiunea de a face mai transparente şi mai simple procedurile care privesc cererile Justiţiei nu a fost onorată încă.”

PNL a susţinut public poziţia preşedintelui, iar aleşii săi au lăsat impresia că nu vor ieşi din cuvântul liderilor. A venit însă cazul senatorului Varujan Vosganian, acuzat de DIICOT în dosarul gaze ieftine. A rămas cu imunitatea intactă şi cu ajutorul cogilor de partid, care l-au scăpat de anchetă pentru a doua oară în ultimii doi ani.

Varujan Vosganian: „Pe unii dintre dumneavoastră vă cunosc din '90. Am sperat, am suferit şi ne-am bucurat. Mi-aş dori să nu ne amintim de momente ca acestea, vă încredinţez în continuare de afecţiunea mea.”

Reacţia preşedintelui a fost una pe măsură. "Votul senatorilor arată că nu s-a înțeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât", avertiza atunci şeful statului.

PNL avea să răspundă la aceste critici prin adoptarea, la Consiliul Naţional din aprilie, a unor sancţiuni pentru membrii cu probleme în justiţie: suspendarea din funcţiile de conducere pentru cei trimişi în judecată, urmată de o măsură similară din calitatea de membru de partid în caz de condamnare în primă instanţă. O condamnare definitivă echivala cu excluderea din PNL. Doar câţiva liberali au avut de suferit: senatorul Corneliu Dobriţoiu, condamnat în dosarul "Case pentru generali", deputatul Mircea Roşca pentru luare de mită, şi fostul şef CJ Botoşani, Florin Țurcanu, radiat din calitatea de membru PNL.

Ironia a făcut ca unul dintre autorii noilor sancţiuni, deputatul Theodor Nicolescu, să fie anchetat şi ulterior arestat pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul ANRP.

Theodor Nicolescu, fost deputat PNL: „Obiectivul meu final este acela de a obţine o achitare în acest dosar.”

În toamnă, DNA a cerut aviz pentru alţi doi parlamentari liberali. Acuzat de luare de mită, deputatul Ioan Oltean a rămas fără imunitate. Cătălin Teodorescu a fost însă salvat a doua oară de o eventuală arestare.

Cătălin Teodorescu, deputat PNL: „Pentru o Românie dreaptă şi democratică, aşa cum ne-o dorim cu toţii, vă rog cu colegialitate să votati împotriva cererii de arestare. Dumnezeu fie cu România, Dumnezeu fie cu noi!”

În ţară, 7 din cei 13 şefi de Consilii Judeţene liberali au dosare penale. Au ajuns în atenţia legii preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu, Sorin Frunzăverde de la Caraş Severin, dar şi ieşeanul Cristian Adomniţei. Li se adaugă mai mulţi primari, printre care şi edilul Braşovului, George Scripcaru, cercetat pentru abuz în serviciu şi luare de mită. După 11 ani la cârma celui mai bogat sector din capitală, Andrei Chiliman este anchetat pentru luare de mită şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1: „Nu există niciun fel, nu există demisie, nu există absolut nimic. Staţi liniştiţi.”

Conducerea partidului a anunţat toleranţă zero pentru astfel de cazuri.

Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL: „Nu acceptăm nici comunism , nici traseism nici fals, nici discriminare, nici probleme cu justiţia.”

Organizaţia judeţeană a PNL a intenţionat să-l susţină însă pe Mircia Gutău, condamnat definitiv pentru corupţie, la Primăria Râmnicu Vâlcea. „Nu poate un partid de 30% să îi aibă pe toţi membri săi curaţi ca lacrima. (...) Noi, dacă o să încercăm să fim la 40% un partid perfect curat, n-o să avem 40%", explică vicepreşedintele PNL, Cezar Preda. Alina Gorghiu a anunţat însă că partidul nu va susţine candidatura lui Mircia Gutău.

Noile criterii de integritate s-au materializat abia după tragedia de la Colectiv. Restricţiile prevăd scoaterea de pe listele PNL a celor urmăriţi penal pentru infracţiuni de luare sau dare de mită. Pentru traficul de influenţă sau abuzul în serviciu, este nevoie de trimiterea în judecată. Nici cei compromişi moral nu vor mai figura pe liste.

Mihai Voicu, vicepreşedinte PNL: „Să nu fie parte în afaceri sau contracte cu instituţia pentru care candidează. Să nu fie angajat în funcţie soţul sau soţia, rudele sau afinii de gradul 1. Să nu fi fost dovedit că a obţionut diplome prin plagiat.”

Regulile ar trebui să ofere partidului credibilitatea electorală de care nevoie, în condiţiile în care porneşte la drum cu un minus de o mie de edili faţă de PSD.