Sari la conținut

Scandal în comisia „Alegeri 2009”. Băsescu și Boc, acuzați de fraudarea alegerilor

Scandal în comisia de anchetă pentru alegerile prezidențiale din 2009. Liberalii au părăsit sala de ședințe, supărați că parlamentarii puterii vor să-și impună propriul document drept raport final.

Potrivit raportului PSD-ALDE, administrația prezidențială și Guvernul condus de Emil Boc ar fi favorizat fraudarea alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu.

În raportul de 100 de pagini sunt detaliate câteva concluzii. Astfel, la final sunt trecute posibilele infracțiuni pe care le-ar fi săvârșit protagoniștii. De exemplu, Traian Băsescu, câțiva miniștri și apropiați ai fostului președinte sunt acuzați de către deputați și senatori că ar fi constituit un grup infracțional organizat în avantajul candidatului.

Mai sunt formulate acuzații de fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu.

Există și consecințe ale acestui raport. Parchetul de pe lângă ÎCCJ trebuie să decidă dacă începe sau nu o anchetă împotriva fostului președinte Traian Băsescu, iar Klaus Iohannis, președintele actual să decidă dacă formulează cereri de urmărire penală pentru membrii Guvernului asupra cărora planează suspiciunile prezentate în raport. De asemenea, Camera Deputaților trebuie să decidă dacă cere urmărirea penală a celor vizați de ancheta comisiei.

În legătură cu implicarea SRI și DNA în așa-zisa fraudare a alegerilor prezidențiale din 2009, lucrurile nu sunt foarte clare. Membrii comisiei spun că nu au putut ajunge la o concluzie elocventă din cauza refuzului unora dintre cei implicați să se prezinte în fața comisiei - Gabriel Oprea, Laura Codruța Kovesi și Traian Băsescu.

Comisia acuză şi implicarea SRI şi DNA în „favorizarea fraudării alegerilor”.

„Aflarea adevărului în privinţa acuzaţiei publice de implicare a SRI şi DNA în favorizarea fraudării alegerilor, ca urmare a prezenţei conducătorilor acestor instituţii în locuinţa domnului Gabriel Oprea în seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost blocată, prin: refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că «există o anchetă în desfăşurare»”, se arată în raport.

Comisia privind alegerile solicită o lege pe tema comisiilor de anchetă şi „puteri de constrângere” privind audierile

Raportul preliminar al Comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009 conţine o serie de propuneri pentru elaborarea unei legi care să reglementeze modul în care astfel de comisii vor funcţiona pe viitor, solicitând introducerea inclusiv a unor sancţiuni pentru persoanele publice care refuză participarea, dar şi includerea unor „puteri reale de constrângere” a acestora să vină la audieri.

Potrivit raportului Comisiei, CCR a emis trei decizii pe tema comisiilor de anchetă, prin care s-a „recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului”, în sensul ca instituţia „să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini, statând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă”.

Această lege specială a comisiilor de anchetă ar trebui să conţină normele prevăzute în cele trei decizii ale CCR, emise în timpul funcţionării Comisiei privind prezidenţialele.

Un alt aspect solicitat de membrii Comisiei se referă la rezolvarea problemei refuzului persoanelor citate să fie audiate sau să ofere răspunsuri în scris.

„Persoanele citate trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte se află sub control parlamentar. Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, au obligaţia, în baza principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare”, se arată în raport.

În privinţa altor persoane care „pot să nu aibă nicio tangenţă cu instituţiile statului”, participarea acestora este la latitudinea lor.

„Având în vedere aceste considerente, este necesară punerea în acord a legislaţiei cu Deciziile Curţii Constituţionale. Subliniem că lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informaţiile pe baza cărora membri să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancţiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe şi a fi obligaţi să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc (necesar atingerii obiectivelor sale)”, se arată în raport.

Membrii Comisiei afirmă că „rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecinţe”.

„Propunem sancţionarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în faţa unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcţiei şi interzicerea ocupării unei funcţii publice timp de 3 ani. Propunerile de reforme ale comisiilor de anchetă trebuie să constituie baza îmbunătăţirii legislaţiei în domeniile respective”, se arată în raport.