Sari la conținut

Senatul a adoptat legea pensiilor speciale pentru aleşii locali

FOTO Agerpres

Legea a fost votată de către plen fără dezbateri pe marginea ei.

Proiectul de lege urmează să ajungă pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare.

Proiectul de lege care reglementează pensiile speciale ale aleşilor locali a ajuns, marţi, pe ordinea de zi a plenului Senatului, după ce a fost retrimis la comisie înainte de alegerile locale. Cu o oră înaintea şedinţei de plen, Comisia de constituţionalitate a adoptat un raport suplimentar, fără nicio modificare faţă de cel adoptat în luna aprilie.

Preşedintele Comisiei de constituţionalitate, Ovidiu Donţu (PSD), a precizat în cadrul şedinţei comisiei că propune un raport suplimentar de menţinere a soluţiei adoptate anterior de comisie. ”Propun să trimitem plenului raportul suplimentar, cu raportul de fond dat în luna aprilie”, a spus Donţu. Supusă la vot, solicitarea preşedintelui Comisiei de constituţionalitate a fost adoptată cu majoritate de voturi.

S-a înregistrat o singură abţinere, din partea senatorului PNL Mariana Câmpeanu.

Potrivit amendamentelor aduse proiectului de lege, în raportul iniţial, din 26 aprilie, persoanele alese după 1992, de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum au fost prevăzute în Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte pensii speciale, au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limita de vârstă. 

Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat, cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitate, cu respectarea limitei numărului de mandate. 

În situaţia în care mandatele pentru care se cuvine indemnizaţia pentru limită de vârstă sunt diferite, procentul se aplică indemnizaţiei brute lunare aflată în plată corespunzătoare fiecărui tip de mandat.

Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. 

Indemnizaţiile vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor din Capitală, ale judeţelor şi municipiului Bucureşti.

Un alt amendament adoptat prevede că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene care au fost şi parlamentari trebuie să opteze pentru una din cele două pensii speciale.

”Cererea pentru acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se depune la autoritatea administraţiei publice locale competente, în funcţie de locul de provenienţă a madatului/mandatelor exercitat/exercitate”, se arată în proiect.

Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017.

”În termen de 30 de zile de la publicarea  prezentei legi în Monitorul Oficial al României, se elaborează şi se emite ordinul comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ministrului finanţelor publice şi ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice”, se mai arată în proiectul de modificare a legii privind statutul aleşilor locali.

Proiectul de lege a mai intrat în luna aprilie pe ordinea de zi a plenului, însă a fost retrimis la comisie, la propunerea liderului grupului PSD din Senat, Mihai Fifor.

În decembrie 2015, Parlamentul a adoptat propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în cazul acestei legi, iar în ianuarie CCR a declarat, în unanimitate, că legea e neconstituţională.

"Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a indemnizaţiei pentru limita de vârstă, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei. De asemenea, legea este contrară prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 alin.(1) şi art.138 alin.(5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional", se arată în motivarea deciziei CCR.