Sari la conținut
News Alert

Traian Băsescu: Nu există riscul unui conflict cu Federația Rusă

Principalele declarații ale președintelui:

Ponta a mai lansat o traznaie, aflăm că președintele blochează o ordonanță de urgență, ceea ce nu e posibil. Din incompetență sau din obișnuința de a minți spune lucruri care nu au legătură cu realitatea.

Vă arăt ordonanța, poate prin intermediul dvs. s-o vadă și premierul.

Legea 220/2008 dădea un număr de certificate pentru a stimula investițiile în energie regeneabilă. Pe bună dreptate, Guvernul a considerat că numărul de certificate era prea mare, astfel că a emis o ordonanță de urgență.

Ordonanța de urgență a produs efectele.

Președintele nu poate bloca aplicarea unei ordonanțe de urgență, poate doar Avocatul Poporului.

Ordonanța este în vigoare. Parlamentul a făcut niște modificări, dar care nu modifică numărul de certificate.

Am trimis-o înapoi la Parlament pentru că încalcă articolul 148 din Constituție. Prin tratatul de aderare al României la UE, România trebuia să notifice Comisia Europeană, ceea ce nu s-a întâmplat. După ce am retrimis legea, a început procesul de notificare a CE, care s-a încheiat în 24 februarie.

Ce mă interesează pe mine: vreau ca la CCR să se constate că Guvernul trebuia să notifice CE. Deci nicio modificare la ordonanță.

Ordonanța de urgență este în vigoare așa cum a adoptat-o dânsul, nu cu modificările din Parlament.

N-am obiectat asupra ordonanței, nu am atacat niciun articol al ordonanței.

Reducerea prețului la energie s-a făcut prin reducerea numărului de certificate pentru producătorii de energie regenerabilă și prin scăderea prețului la energie pe piață.

Prețurile la energie pe piața liberă:la 12 martie 2012 - prețul energiei pe OPCOM era 232 lei pe mw/h.

Pe 12 martie 2013, prețul energiei era 183,96 lei mw/h, o scădere cu circa 50 de lei a prețului.

Prețul de ieri a fost de 116,05 lei mw/h. Scade prețul la energie electrică și premierul nu se prinde.

Nu înțeleg declarația de astăzi a premierului, o pun pe seama popagandei mincionoase sau a incompetenței. Nu știu cum o etichetez: plăcere de a minți, plăcere de a-și arăta incompetența.

Am observat că pe această temă au fost păcăliți și bieții manifestanți de la Alro și au ajuns în fața CCR. Vreau să le spun: oameni buni, v-a mințit Ponta. Problema nu este la CCR. Ceea ce cer șefii voștri este un ajutor de stat.

Să vadă că nu va scădea cu niciun leu prețul la energie cu legea promulgată.

Problema este aceeași cu cea din 2009-2010, când scăzuse prețul la aluminiu și nu se descurcau cu energia termo.

Trebuie să recunosc, nu pot face față propagandei mincinoase pe care o face Guvernul prin instituțiile media și prin declarații.

Prețul energiei nu crește datorită nepromulgării legii de aprobare a ordonanței ci pentru că dl. Ponta mai bagă o dată mâna în buzunarul oamenilor prin taxa pe combustibil.

Cred că asta a vrut să ascundă Victor Viorel Ponta, plagiator, mincinos și incompetent, creșterea prețului la benzină și motorină.

M-ar satisface o decizie a CCR care să-l oblige pe Ponta să respecte articolul 148 din Constituție și Tratatul de Aderare.

Însă de dragul demonstrației așs putea să și renunț la termenul de la CCR, să promulg legea, ca să-i demonstrez că nu scad prețurile. Ele au scăzut deja.

Despre situația din Ucraina:

Îmi propusesem să citesc o declarație cu privire la Ucraina, care reia o parte din tezele pe care le-am susținut deja, dar care mai aduce în atenția politicienilor români și a șefilor de stat și de guvern din UE și NATO cu privire la poziții avute de România și care acum se demonstrează a fi fost corecte.

România susține fără rezerve independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și recunoaște noile autorități de la Kiev.

Orice prezență a trupelor ruse este o agresiune la adresa Ucrainei.

Parlamentul din Crimeea a invocat precedentul Kosovo pentru declararea independenței. România consideră neconstituțional din 16 martie.

Apariția unui noi conflict înghețat este de natură să afecteze stabilitatea regională.

NATO ar fi trebuit să includă Ucraina și Georgia în Membership Action Plan, în 2008, la Summitul de la București. România a susținut acest lucru. Din păcate, nu toți membrii NATO au înțeles atunci că nu doar vecinii nostri au nevoie de o astfel de certitudine, ci intreaga comunitate transatlantică.

Partea română așteaptă crearea unui sistem de protecție a minorităților care să respecte standarde europene.

Se va alătura demersurilor euroatlantice pentru restabilirea statului de drept.

Efectul decisiv petnru trecerea la a doua fază de sancțiuni îl constituie modul în care Federația Rusă se va conforma pentru a începe discuții cu noul guvern de la Kiev.

Trebuie evitată o situație ca cea din Transnistria, când autoritățile separatiste au fost recunoscute de Moscova.

România va continua să sprijine toate acțiunile autorităților de la Chilinău pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ne aflăm în fața unui precedent, nu aș spune identic, dar autoritățile loale din Crimeea se cramponează de el în votul dat cu privire la indepdendență. Este vorba de precedentyul Kosovo.

De aceea, poate și premierul înțelege că nu mai trebuie dat semnalul că o să plece președintele și o să recunoaștem Kosovo.

E o probă de slugărnicie care nu își are locul când privim la interesul național.

Marea majoritate a statelor NATO, începand cu SUA, au susținut acordarea MAP (Membership Action Plan) pentru Georgia și Ucraina, e ultimul stadiu și se realizează un program pe care țările trebuie să-l îndeplinească înainte de intrarea în NATO.

Două state puternice s-au opus, sper să fi înlțeles azi de ce ar fi fost important să li se acorde MAP celor două țări.

Despre Rusia și conflicte înghețate:

În jurul Mării Negre este un cerc de conflicte înghețate: Nagorno-Karabah, Osetia, Abhazia și acum Crimeea, cu o puternică prezență militară a Rusiei. Este parcă un cerc de foc, de instabilitate în jurul Mării Negre.

Formulele pentru rezolvarea conflictelor înghețate nu au avut capacitatea de a rezolva problema în favoarea suveranității și independenței statului unde se află conflictul.

Transnistria era o provnicie a Republicii Moldova și a fost acceptată ca partener cu drepturi depline în formatul „5+2”. Autoritățile din Crimeea nu pot fi parte a unui format asemănător, ci doar statele suverane.

Pentru România nu există riscul unui conflict cu Federația Rusă. Nu vom ridica gradul de alertă, nu vom împărți puști la populație. Suntem stat suveran, membru UE și NATO. Asta nu înseamnă că armata română stă și așteaptă primăvara, armata română își face toate aplicațiile, toate programele de instruie. 

Am dat dispoziție șefului Statului Major al Armatei să mute o parte din aplicații în prima parte a anului.
Am opus la dispoziție spațiul aerian al României pentru avioanele AWACS de supraveghere ale NATO, la fel a făcut și Polonia.

Astăzi am autorizat prezența unei fregate franceze în apele teritoriale românești, va sosi în zilele următoare. Lucrurile se desfășoară normal, dar cu precauție.

Conflictele înghețate prezintă un risc, pot izbucni oricând, pot amenința suveranitatea unor state sau, având în vedere că sunt destul de bine controlate, pot izbucni simultan, iar regiunea poate deveni un cerc de foc. Trebuie să fim pregătiți.

Acum, pe conflictul ruso-ucrainean, nu există riscuri imediate pentru România. Cea mai mare grijă a mea este Republica Moldova, pentru că a fost Georgia, acum e Ucraina, poate urma Republica Moldova.

Despre Jobbik:

Nu vom organiza un CSAT de urgență.

Vizez un spectru mai larg pe teritoriul României a unor partide extremiste din alte țări, fie că vorbim de Jobbik, fie că vorbim de Garda Maghiară.

Depre vizita șefului Pentagonului:

Nu am confirmarea acestei vizite în acest moment.

Despre formatul de negociere privind Ucraina:

Aș vedea în formatul de negociere statele semnatare ale Memorandumului de la Budapesta: SUA, Marea Britanie și Federația Rusă. Exact unul din garanți își trimite armata pe teritoriul Ucrainei. Celelate două ar trebui, în primul rând, să facă parte din formatul de negociere.

Dacă cineva va avea nevoie de expertiza unui vecin care cunoaște bine situația regională, noi ne-am oferit să fim parte. Dar considerăm că, legal și moral, SUA și Marea Britanie trebuie să fie în prima linie a negocierilor.

Am avut o singură convorbire cu Nicolae Timofti, dar nu cred că are nevoie să-i împărtășesc eu din îngrijorările mele, are destule.

Dar cred că nu va folosi nimănui dacă premierul Leancă mai face câteva plimbări la București și împreună cu Ponta îl atacă pe președinte.

Leancă ar trebui să aibă grijă care îi e relația cu Rusia. 

Despre declarațiile făcute de Victor Ponta cu privire la Kosovo

Mă refer la declarațiile lui Victor Ponta care a spus că are o altă părere decât președintele privind Kosovo.

A făcut astfel de declarații și în discuțiile bilaterale. I se pare că a fi extrem de flexibil îi aduce avantaje.

Când are la dosar un plagiat și o lovitură de stat, e greu să fie un partener credibil, oricât de flexibil ar fi.