Sari la conținut

Medic: Unele cancere nu trebuie tratate

Peste 2.000 de pacienţi mor anual în România din cauza cancerului de prostată diagnosticat prea târziu. În lipsa unor programe de screening, mai bine de 90% dintre cazuri sunt depistate în stadii avansate. Deși sună ciudat, această boală nu trebuie neapărat tratată, dacă este descoperită din timp.

Cancerul de prostată este a treia cea mai întâlnită afecțiune oncologică în România. Evoluează lent, fără manifestări alarmante, aşa că este frecvent descoperit în faze avansate.

Prof. dr. Bob Djavan, specialist în oncologie urologică: „Tot ce putem face astăzi este să avem un program corect de depistare precoce și screening care să rezolve marile probleme. În primul rând, vrem să identificăm cancerul de prostată, să îl găsim la timp și să identificăm cazurile cu risc înalt.”

Depistarea precoce, o problemă în România

Un astfel de program se adresează mai ales bărbaților de peste 50 ani. Bărbații al căror tată sau frate au avut cancer de prostată sunt la risc dublu de a dezvolta boala. Însă de cele mai multe ori apare la bărbaţi care n-au avut cazuri în familie.

Prof. dr. Bob Djavan, specialist în oncologie urologică: „Pe de altă parte, nu vrem să supradiagnosticăm sau să supratratăm. Dacă alegem la întâmplare un bărbat de 80 de ani, cel mai probabil are cancer de prostată, dar nu va muri din cauza asta. Nici măcar nu va avea probleme din cauza asta. Așa că nu vrem să găsim toate cancerele. Ar fi o povară economică prea mare pentru sistemul medical, dar ar și cauza probleme, complicații pentru pacient și ar deteriora calitatea vieții.”

Unele cancere de prostată nu trebuie tratate

Experții propun screeningul selectiv. La 40 de ani, bărbații ar trebui să își facă o analiză de sânge numită PSA, adică antigen specific prostatei. În funcție de această valoare și de istoricul familial, medicul îi va spune pacientului cât de des trebuie să revină pentru investigaţii. Dacă până de curând diagnosticul era urmat de un tratament radical, prin chirurgie sau radioterapie, astăzi specialiştii recomandă tot mai des supravegherea activă a pacienților proaspăt diagnosticați.

Prof. dr. Bob Djavan, specialist în oncologie urologică: „Asta înseamnă că nu tratăm imediat pacienții care au cancer de prostată, ci bazăm decizia de tratament pe biologia tumorii, ceea ce ne va permite să eliminăm dezavantajele screeningului și depistării precoce, astfel încât supradiagnosticele pe care le-ai făcut să fie echilibrate de o strategie mai moderată în tratarea bolii.”

Supravegherea activă nu înseamnă nici răbdare, nici amânare. Înseamnă așteptarea momentului potrivit pentru a iniţia un tratament mai agresiv.

Prof. dr. Bob Djavan, specialist în oncologie urologică: „Stai acolo, pregătit cu intrumentele, cu bisturiul sau cu robotul, gata cu echipamentul de radioterapie sau cu orice fel de intervenție vrei să faci; însă vrei ca intervenția să înceapă atunci când există activitate biologică a tumorii.”

Doar 10% din cancerele de prostată sunt moştenite în familie aşa că, după vârsta de 50 de ani, analiza de sânge pentru determinarea PSA este recomandată anual tuturor bărbaţilor.