Video Exclusiv Ministrul Alexandru Rafila susține că rata de vaccinare în România este în realitate mai mare decât o arată statisticile oficiale
Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, crede că statisticile oficiale nu reflectă realitatea în privința ratei de vaccinare în rândul populației din România. Într-un interviu pentru Digi24, el a explicat că cei 8 milioane de români care s-au vaccinat până acum înseamnă cam 50 la sută din populație, pentru că, de fapt, milioane de persoane sunt plecate la muncă în străinătate, iar populația rezidentă din România este sensibil mai mică decât figurează în evidențe.
Datele oficiale arată că aproximativ 40 la sută din populația României este vaccinată anti-COVID, o proporție oricum mult mai mică decât în alte state europene. România se clasează, din acest punct de vedere, pe penultimul loc în Uniunea Europeană, în condițiile în care media ratei de vaccinare în Europa este în jur de 78 la sută.
Întrebat dacă mai sunt șanse ca vaccinarea să se îmbunătățească în România, ministrul sănătății își păstrează un optimism moderat. „Ea s-ar putea să se îmbunătățescă secvențial. Fie dacă apare un vaccin customizat, adică adaptat tulpinii circulante, fie dacă apare un nou vaccin, care are o formulă sau un mod de fabricare mai aproape de vaccinurile tradiționale - toate aceste lucruri pot să ducă la creșterea interesului pentru vaccinare”, a declarat Alexandru Rafila. „Acum, trebuie să ne gândim și câți suntem vaccinați noi în România, pentru că s-au vaccinat aproape 8 milioane de români. Această cifră, de 19,3 milioane de persoane, pe care o regăsiți în Eurostat, nu știu dacă e chiar reală, pentru că sunt milioane de români care lucrează în străinătate fără să aibă statut de rezident acolo, așa că eu cred că am depășit în mod real jumătate din populația României care este protejată”, a adăugat ministrul.
În interviul pentru Digi24 el a recunoscut, pe de altă parte, că riscul izbucnirii de incendii în spitale rămâne ridicat, parte din cauza infrastructurii învechite, parte din cauza unor erori umane. Asta, în condițiile în care România se află în pragul valului 5 al pandemiei, iar probabilitatea de a avea din nou spitalele suprasolicitate este foarte mare.
Fără certificat COVID implementat, România mai are puţine arme în faţa valului 5, recunoaște ministrul sănătății. Răspunderea este de-acum mai mult individuală, iar principalele metode de prevenţie rămân vaccinarea și purtarea măștii, a arătat Alexandru Rafila. „Nu poți să te dai la o parte și să spui: OK, n-am certificat, atunci nu mai fac nimic. Dimpotrivă. Dar sigur că sunt consecințe mai serioase asupra sănătății publice și implicit a numărului de cazuri și a numărului de decese”, a declarat Alexandru Rafila.
În final, el a dat câteva sfaturi pentru petrecerea Revelionului într-o relativă siguranță, iar una dintre măsuri, mai ales în cazul unor spații închise, trebuie să fie aerisirea periodică.
Cum poate fi îmbunătățită comunicarea
- Primele două lucruri pe care le-ați anunțat când ați început mandatul au fost extinderea testării la medicii de familie și schimbarea comunicării pe vaccinare pentru a ajunge mesajele la toată lumea. Ce s-a făcut în acest sens?
Alexandru Rafila, ministrul sănătății: Din păcate, nu am avut timp. Am avut o discuție cu cel care coordonează comunicarea la nivelul Guvernului să aducem împreună toate structurile care comunică. Cred că coordonarea la nivelul comunicării este esențială, pentru că mesajele trebuie nu numai să fie similare, ci și credibile. Și cred că aici avem un pool de lucru, sunt agenții specializate care ar putea să ne ajute, chiar pro bono, nu neapărat pe baza unor contracte și poate că reușim să aducem cât mai multe persoane credibile - colegi, în general, profesioniști din sănătate - să comunice, nu trebuie neapărat să comunic eu sau dl. doctor Gheorghiță, care am fost, poate, supraexpuși mediatic. Dar trebuie să fie, repet, persoane credibile și adaptate, dacă vreți, fiecărui mediu social din România.
Mai ajută vaccinurile și doza booster în fața variantei Omicron?
- Ce îi sfătuiți pe oameni să facă? Rămân vaccinurile în continuare eficiente și în fața noilor tulpini?
- Ele sunt eficiente, dar sunt eficiente în mod diferit, adică nu mai opresc, în mod evident, transmiterea, dar de fapt, plusul pe care îl oferă vaccinul este acesta: o formă mai ușoară de boală pe care o fac oamenii dacă sunt vaccinați. Trebuie luat în considerare foarte serios acest element, pentru că încetinește și transmiterea - o persoană vaccinată se îmbolnăvește ceva mai greu și transmite ceva mai greu boala. Protecția individuală este cea care evită colapsul sistemului de sănătate.
- Cât de important este boosterul, doza a treia de vaccin?
- Doza a treia este importantă, dar depinde și la cine este importantă. Este importantă în primul rând la persoanele peste 60 de ani care au boli cronice. Ele ar trebui să fie primii beneficiari ai acestei doze, dar asta nu înseamnă că oricine altcineva nu se poate vaccina.
Vaccinarea la chiuvetă prinde în „zonele însorite” ale Europei
- Apar din ce în ce mai multe cazuri de persoane care au fost vaccinate „la chiuvetă”.
- Da, ați văzut că și în Sicilia sunt foarte multe, probabil că zonele însorite ale continentului sunt cele care sunt favorabile pentru genul acesta de comportament.
- Face acest lucru personalul din spitale, personalul santiar. Ce le-ați transmite? Pentru că până la urmă, noi vorbim de faptul că oamenii nu au încredere în a se vaccina tocmai pentru că există și astfel de situații, venite din partea personalului medical.
- Bun, acuma, ce să transmit personalului medical? Să-și facă datoria și să fie cinstiți!
- Dar ar mai trebui să rămână în acest sistem, în condițiile acestea?
- Cine?
- Personalul sanitar care vaccinează „la chiuvetă”. De fapt, care nu vaccinează.
- La cine se dovedește că a făcut așa ceva în primul rând cred că va avea o sancțiune penală, or sancțiunea penală poate să includă și interzicerea dreptului de practică, pentru că acest drept de practică a fost profund încălcat.
Antivirale în farmacii
- Există posibilitatea să găsim medicamente antivirale în farmaciile cu circuit deschis?
- Există această posibilitate, din moment ce ele se administrează ambulatoriu, ar trebui să existe posibilitatea. Forma în care se vor găsi rămâne de stabilit, dacă unele intră în sistemul acesta de compensare totală pentru anumite categorii de pacienți sau compensare parțială, dacă discutăm despre antivirale mai puțin eficiente.
Spitale vulnerabile la incendii
- Ați trimis solicitări la DSP-uri pentru a vă spune care este situația instalațiilor electrice.
- Da, nu numai că am trimis solicitări, sunt echipele Inspecției Sanitare de Stat, care au fost pe teren și au evaluat situația de acolo. Foarte multe spitale - bine, nu toate, principalele spitale din România, vreo 280, care au fost evaluate - au instalații vechi, nerevizuite sau parțial revizuite. Gândiți-vă că sunt câteva zeci de spitale cu instalații făcute între 1890 și 1950.
- Câte spitale sunt în această situație?
- Câteva zeci, nu știu să vă spun pe dinafară cifrele, poate că o să dăm publicității aceste informații. Noi trebuie să luptăm pentru siguranța pacientului. Sigur, nu o să fie perfectă, accidente se pot întâmpla, mai ales că au fost greșeli umane la marea majoritate a precedentelor situații. Adică, dacă aprinzi o flacără deschisă într-o incintă în care este foarte posibil să fie oxigen, sigur că este o greșeală umană. O să vedem cum facem, măcar să informăm că trebuie să facă ceva să asigure condiții de siguranță cel puțin din punct de vedere al utilizării instalațiilor electrice.
- Veți cere managerilor de spital să facă niște reguli clare cu ceea ce ar trebui să se întâmple într-o secție de terapie intensivă și ce nu? Pentru că au fost incendii care am văzut că au pornit de la faptul că a fost aprinsă o lumânare.
- Dar asta există în Regulamentul de organizare și funcționare al spitalelor, cu siguranță, mai ales chestiunea asta cu flacără deschisă într-o secție ATI este clar prevăzută. Sigur, noi mai putem să le spunem o dată, dar ei le au în evaluarea de management al calității și în regulament, lucrurile astea sunt prevăzute. Noi trebuie să le spunem să le mai citească o dată, dacă vreți, sau să aplice ceea ce scrie acolo. Este și o responsabilitate clară a managementului, pe care trebuie să și-o asume. Câteodată nu poți să fii perfect. La „Matei Balș” se pare - nu știu sigur, dar se pare - că a fost un radiator în salonul care a luat foc. Temperatura în saloane era de 14 grade, în ciuda zecilor de adrese făcute de Institut către Primărie, pentru că Primăria furniza agentul termic. Să fii bolnav, cu o formă medie de boală cu noul coronavirus și să ai 14 grade în salon, sincer, este greu, foarte greu de suportat.
- Este posibil să avem din nou spitalele pline. Există în continuare acest risc de incendiu într-un spital?
- Totdeauna există un risc de incendiu, ele nu pot fi excluse. Gândiți-vă că marea majoritate a spitalelor din România și a clădirilor publice nu au autorizație de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență din punct de vedere al incendiilor. Multe funcționează pe propria răspundere a managerilor, or, managerii nu sunt proprietarii acelor clădiri. Ei încearcă să le reabiliteze, să le asigure condiții - este un element care trebuie foarte bine înțeles. Și cel de-al doilea este legat de comportamentul pacienților. Personalul, sigur, este instruit permanent să evite lucrurile care ar putea să ducă la apariția unui incendiu, dar eroarea umană și comportamentele neprofesioniste sunt de multe ori posibile în spitalele din România.
Sfaturi pentru Revelion
- Urmează Revelionul. Aș vrea să le spuneți oamenilor cum ar trebui să se comporte în această perioadă.
- Trebuie să discutăm aceste lucruri deschis și să îndrumăm oamenii să urmeze un comportament preventiv. În spațiul liber, putem să ne înghesuim sau să nu ne înghesuim. Sfatul meu este să nu se înghesuie lumea. Dacă e foarte aglomerat, totuși să poarte mască în spațiul deschis. Masca poate să fie nu neapărat plăcută, dar utilă, mai ales că este frig afară și uneori o mască poate să-ți ofere un anumit confort. Evitarea înghesuielii, a aglomerației, utilizarea măștii acolo unde nu ai ce face și este aglomerație. Aerisirea e foarte importantă. Dacă sunt oameni care stau în încăperi e bine ca periodic să fie aerisită acea încăpere - s-o părăsească, se aerisește, să revină. Sunt câteva măsuri care ar putea să ofere siguranță cât de cât, fără să fie absolută, dar o siguranță care să nu ducă la explozia de cazuri de după sărbători. Noi trebuie să luptăm continuu, chiar dacă nu avem certificat, să protejăm oamenii în măsură cât mai mare. Nu poți să te dai la o parte și să spui: OK, n-am certificat, atunci nu mai fac nimic. Dimpotrivă. Dar sigur că sunt consecințe mai serioase asupra sănătății publice și implicit a numărului de cazuri și a numărului de decese.
Jumătate din populația României este protejată
- Ce speranțe mai aveți ca vaccinarea să meargă bine în România?
- Ea s-ar putea să se îmbunătățescă secvențial. Fie dacă apare un vaccin customizat, adică adaptat tulpinii circulante, fie dacă apare un nou vaccin care are o formulă sau un mod de fabricare mai aproape de vaccinurile tradiționale - toate aceste lucruri pot să ducă la creșterea interesului pentru vaccinare. Acuma, trebuie să ne gândim și câți suntem vaccinați, noi, în România, pentru că s-au vaccinat aproape 8 milioane de români. Această cifră, de 19,3 milioane de persoane, pe care o regăsiți în Eurostat, nu știu dacă e chiar reală, pentru că sunt milioane de români care lucrează în străinătate fără să aibă statut de rezident acolo, așa că eu cred că am depășit în mod real jumătate din populația României care este protejată.
- Deci, am avea peste 50 la sută rata de vaccinare?
- Eu cred că mai degrabă ne aflăm în această zonă decât în zona de 40 la sută, pentru că rezidenți în România nu cred că sunt mai mult de 16 milioane de locuitori.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
