O fată de 16 ani a fost premiată cu 50.000 de dolari după ce a făcut o mare descoperire despre ce se întâmplă în creierul sinucigașilor

Data publicării:
cercetătoare adolescentă în laborator
Kulviwat a găsit diferențe între creierele a 10 persoane care s-au sinucis și cele ale altor 10 persoane care au murit din alte motive. Foto: Natasha Kulviwat / arhivă personală

Natasha Kulviwat a câștigat premiul „Gordon E. Moore pentru rezultate pozitive pentru generațiile viitoare” și 50.000 de dolari la un târg internațional de știință după ce a făcut o descoperire care ar putea ajuta la identificarea mai precisă a persoanelor care sunt predispuse la sinucidere și la dezvoltarea de tratamente farmaceutice mai eficiente pentru prevenirea acestor cazuri, scrie Insider.

Adolescenta de 16 ani a petrecut șase luni într-un laborator al Universității Columbia unde a studiat țesutul cerebral al unor persoane care s-au sinucis.

Cercetarea ei a investigat posibilitatea ca unii markeri biologici – substanțe fizice și măsurabile din creier – să poată explica și, poate, într-o bună zi, preveni suicidul.

Kulviwat a găsit diferențe între creierele celor 10 persoane care s-au sinucis și cele ale altor 10 persoane care au murit din motive diferite: creierul unei persoane care și-a luat viața prezintă un număr mai mare de citochine pro-inflamatorii.

Inflamațiile provocate de citochine (citokine) sunt o parte normală a răspunsului sistemului nostru imunitar în fața patogenilor. Dar corpul nostru le poate elibera și atunci când nu există un pericol real – spre exemplu, în perioade de stres cronic – ceea ce poate provoca inflamații excesive.

Proteina care se găsește la un nivel ridicat în creierul persoanelor sinucigașe

În cazul de față, cercetarea lui Kulviwat arată că inflamația afectează o proteină anume din creier, cunoscută sub numele de claudin-5 (CLDN5), care joacă un rol important în determinarea căror substanțe pot trece din sânge în celulele nervoase.

Kulviwat a descoperit un nivel ridicat al acestei proteine și în alte părți ale creierului – în neuroni și microvase – celor care s-au sinucis. Asta înseamnă că agenți străini din sânge pot ajunge în zone funcționale ale creierului, ceea ce poate fi neurotoxic.

Riscul de sinucidere este evaluat de obicei conform istoricului de depresie sau alte boli mintale ale pacientului, precum și prin cercetarea evenimentelor cu impact negativ din viața sa, cum ar fi unele incidente din copilărie sau pierderea locului de muncă și alți factori psihologici subiectivi – impulsivitatea sau pierderea speranței.

Cu toate că există tratamente pentru persoanele vulnerabile, precum psihoterapie și medicamente specifice, cazurile de sinucidere au tot crescut în ultimii 20 de ani. Doar în SUA, în 2021, 48.000 de oameni și-au luat singuri viața, în timp ce 1,7 milioane de adulți au încercat să se sinucidă, iar 12,3 milioane s-au gândit serios la acest lucru.

În cercetarea ei, Kulviwat a descoperit că unele medicamente care tratează tulburări ale sănătății mintale nu interacționează destul de puternic cu CLDN5; în schimb, unele antiinflamatoare o fac.

Mai mult, în anumite cazuri, medicația psihiatrică poate chiar să crească riscul de sinucidere, potrivit unui studiu publicat în SUA.

Kulviwat a menționat faptul că studiul realizat de ea este „foarte preliminar” și că plănuiește să continue cercetările, remarcând că „studiul pilot a dat rezultate promițătoare”.

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri