(P) “Anxietatea, migrenele și insomniile pot fi manifestări ale lipsei de magneziu”, spune dr. Paul Porr, medic primar medicină internă

"Asistăm în ultimii ani la o creștere a frecvenței reale a deficitului de magneziu, un catalizator în peste 300 de reacții biochimice cu un rol major la nivel muscular, nervos și chiar cardiac", a declarat dr. Paul Porr, medic primar medicină internă și gastroeneterologie, în cadrul atelierului Opțiuni terapeutice, la Conferința Națională MedLife, ediția a V-a. Dr. Paul Porr a vorbit despre importanța magneziului în organism, despre simptomele deficitului de mangeziu si despre cauzele apariției acestuia.

Magneziul din corpul uman este al doilea ca importanță și cantitate după Calciu. El este un catalizator în peste 300 de reacții biochimice și are un rol major la nivel muscular, nervos, și chiar cardiac.

Asistăm în ultimii ani la o creștere a frecvenței reale a deficitului de magneziu. Una din cauze este utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice, fapt ce determină ca nitriții și nitrații să lege magneziul de sol. Astfel, acel magneziu nu mai ajunge în iarbă, nici în laptele de vacă, deci implicit nici în organismul nostru după consum.

A doua cauză este stresul, prezent în viața tuturor zi de zi. În ultimii 20-40 de ani, acești doi factori au contribuit extrem de mult la creșterea deficitului de magneziu, a explicat Dr. Paul Porr.

Pe parcursul atelierului, Dr. Porr a enumerat diversele disfuncții la care contribuie deficitul de magneziu. Magneziul are manifestări la nivel neuromuscular, inclusiv la nivelul miocardului, ducând la tahicardii, extrasistole sau angină pectorală.

"De obicei, sub diagnosticate sunt manifestările neuromusculare la nivelul musculaturii netede: boala de reflux, intestinul iritabil, spasmele bronșice, chiar și criza de astm și spasmele faringiene. De multe ori, acestea se datorează unui deficit de magneziu.”, a precizat Dr. Paul Porr.

De asemenea, lipsa magneziului în organism poate duce la manifestări neuropsihice precum insomniile, astenia, durerile de cap, migrena, până la depresie, anxietate sau tulburări de memorie.

Dr. Porr a atras atenția asupra faptului că lipsa magneziului în organism "poate favoriza unele boli neuro degenerative. Sigur că fenomenele izo patologice sunt altele, cele esențiale, dar contribuie și deficitul de magneziu la Alzheimer, Parkinson sau scleroza amiotrofică."

Există anumite alimente bogate în magneziu: laptele matern sau laptele de vacă, nucile, fasolea sau mazărea. Dar cine consumă fasole în exces?

Dr. Porr precizează că aportul de magneziu luat din alimente este insuficient: "Avem nevoie în medie cu 200mg de magneziu mai mult decât ne oferă o dietă normală. Dacă avem un deficit de magneziu, nu îl putem corecta prin dietă. Trebuie un preparat de magneziu. Și nu un preparat care pe lângă multe altele conține și magneziu."

Tratamentul pentru deficitul de magneziu

În principiu, tratamentul cu magneziu este contraindicat în două situații: insuficiență renală acută sau insuficiență renală cronică, deoarece magneziul este eliminat din corp prin urină, ceea ce poate duce la agravarea celor două boli.

"De obicei este nevoie de un tratament per os, dar care trebuie să fie corect. Și aici iarăși greșesc foarte mulți. În spasmofilie, cei mai mulți dau calciu sau eventual și calciu și magneziu, dar trebuie să păstrăm un echilibru. Iar acest echilibru este foarte fragil. În principiu, se dau 500mg magneziu ionic pe zi cu aproximativ 100 mg de calciu ionic pe zi. Asta, în tablete, înseamnă, în preparatele bune pe care le avem la noi în țară, 3 tablete de magneziu pe zi și 2 tablete de calciu lactic”, a explicat Dr. Porr.

Un tratament corect durează 6 săptămâni. În principiu, după 4-6 săptămâni, un deficit de magneziu se corectează," a specificat dr. Paul Porr.


Despre Conferința Naționala MedLife

Conferința Naționala MedLife, organizata în 4-5 Octombrie 2019, în Bucuresti, este cel mai important eveniment dedicat medicilor, organizat de liderul medicinei private din România. Având ca temă “Sistem, medic, pacient. Perspective 2025”, ediția din acest an a fost un prilej de a aduce pe aceeași scenă reprezentanți ai sistemelor de sănătate publice și private, medici români și medici din afara țării, antropologi și specialiști în tehnologie, care au discutat despre schimbările așteptate în următorii ani.