Raportul privind vaccinurile: Trebuie reorganizat sistemul

Şefi ai Direcţiilor de Sănătate Publică demişi, iar alţii, avertizaţi în scris. Sunt sancţiunile ministrului Sănătăţii pentru cei pe care i-a găsit vinovaţi pentru epidemia de rujeolă din România. Premierul i-a dat un ultimatum, ca să găsească problemele şi soluţiile pentru situația vaccinării. Directorii executivi şi cei adjuncţi ai DSP-urilor din Caraș Severin, Hunedoara, Neamț, Prahova și Ilfov vor fi demişi pentru că rata de vaccinare, împotriva rujeolei şi a altor boli contagioase, în judeţele lor, a fost sub 50 la sută, faţă de 95 la sută, cât şi-a asumat România în faţa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Rata părinţilor care îşi vaccinează copiii împotriva rujeolei a scăzut continuu în ultimii 10 ani în România, arată raportul Ministerului Sănătăţii.

În ultimii doi ani, scăderea s-a accentuat.

„Acel părinte care refuză vaccinarea și își pune în pericol inconștient viața copilului, alți părinți sunt decăzuți din drepturi pentru fapte mult mai puțin grave”, a spus premierul Mihai Tudose.

Ministerul Sănătăţii arată, în raportul privind vaccinarea transmis de ministrul Florian Bodog premierului Mihai Tudose, că este necesară promovarea legii vaccinării şi reorganizarea întregului sistem de acordare a serviciilor medicale de vaccinare, în condiţiile în care „acoperirea vaccinală” a scăzut continuu în ultimii zece ani, rata deceselor provocate de rujeolă fiind, de la declanşarea epidemiei, de 4 la o mie de cazuri, ”mult peste cea cunoscută în literatura de specialitate de 1-2 cazuri la o mie de copii”.

Raportul prezentat premierului arată însă că o altă cauză pentru această scădere a ratei de vaccinare o reprezintă şi sincopele în aprovizionarea cu ser. Mai mult, problemele cu vaccinul împotriva pojarului au apărut în luna februarie a acestui an, atunci când au apărut şi primele cazuri de rujeolă în Cluj şi Bistriţa.

Pojarul a ucis într-un an şi jumătate 32 de români şi a îmbolnăvit peste 8200.

Sunt probleme şi cu celelate vaccinuri din schema naţională. De exemplu, vaccinul împotriva hepatitei B, care se administrează bebeluşilor, este acum insuficient pentru necesarul din ţară.

Acelaşi document scoate în evidenţă negru pe alb punctele slabe ale Programului Naţional de Vaccinare: lipsa unor stocuri de vaccinuri pentru intervenţie în situaţii de epidemie, lipsa banilor şi a personalului.

Inspectorii din Sănătate au identificat şi câteva ameninţări. Sunt de pildă medici de familie care refuză copiii pe liste, dar şi mass media care pot influenţa educaţia pro vaccinare prin difizarea de informaţii false.

Ca să convingă părinţii să îşi vaccineze copiii Ministerul Sănătăţii spune că are nevoie de promovarea legii vaccinării dar şi de o reorganizare a întregului sistem de vaccinare.

”Ameninţările” care vizează programul de vaccinare au fost, printre altele, deficitul de informare, ”goana după audienţe/ senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare” şi lipsa de comunicare sistematică între autorităţi centrale şi locale.