Sari la conținut

România și UE: Topul obezității

Nivelul obezității în lume atinge niveluri alarmante în unele țări, iar în altele rata de creștere este critică, conform unui studiu realizat de Nielsen CEE.

Cu 55% din populație supra-ponderală, România se situează sub media Est Europeană, dar incidenta obezității crește mai rapid decât în zonă, fiind cu 14% mai mare decât în 1990, potrivit unui studiu Nielsen CEE.

Deși rata obezității în Europa Centrală și de Est nu este la fel de ridicată ca în Vest, răspândirea sa este mare, iar dorința consumatorilor pentru produse mai sănătoase reprezintă o oportunitate în creștere pentru producători și comercianți.

Studiile Nielsen arată că 58% dintre consumatorii din CEE  sunt supraponderali, dar numai 50% dintre ei se consideră astfel și doar 45% încearcă în mod activ să piardă în greutate. Deci o concluzie este evidentă: creșterea gradului de conștientizare și trecerea la acțiune sunt o adevărată provocare pentru partea noastră a Europei. Pe măsură ce tot mai mulți oameni realizează impactul obezității asupra vieții lor – așa cum se vede în Europa de Vest –  tot mai mulți își vor schimba obiceiurile de consum, alegerile și așteptările. Tendințele pentru o viață sănătoasă au ajuns și în partea aceasta de lume, iar ele vor modela peisajul pieței în viitor.

Consumatorii în acțiune

Creșterea gradului de conștientizare a obezității în Europa Centrală și de Est îi determină pe consumatori să acționeze – schimbându-și obiceiurile zilnice de consum și de cumpărare. Un studiu Nielsen arată că până la 81% dintre persoanele din Europa Centrală și de Est încearcă să piardă în greutate și, pentru atingerea acestui scop, fac schimbări în dieta zilnică.

În acest grup, 65% aleg să cumpere produse cu conținut redus de zaharuri și grăsimi iar 61% sunt mult mai dispuși să consume produse proaspete și naturale. Mai puțini consumatori recurg la exerciții fizice – doar 61% dintre est europeni – pentru a pierde kilogramele nedorite.

Românii par să fie mai activi decât media Europeană – 74% declară că fac sport pentru a slăbi, iar 81% aplică diete alimentare pentru a preveni anumite boli (obezitate, diabet, hipertensiune etc).

În cele din urmă, majoritatea încearcă să utilizeze dieta în scop preventiv pentru problemele de sănătate – 71%. Acest număr este mai mic decât în Europa de Vest (79%), totuşi arată că în timp ce contracarăm obezitatea, diabetul, nivelul înalt de colesterol şi hipertensiunea, vom face schimbări în lista de cumpărături alegând produse care ne vor ajută să ne atingem obiectvele cu privire la sănătate. Prin urmare, consumatorii din Europa Centrală şi de Est solicită din ce în ce mai multe informaţii.

Un procentaj de 67% dintre consumatori susţin că citesc cu atenţie etichetele cu privire la conţinutul de nutrienţi al pachetelor pe care le cumpără. Cu toate că este mai redusă decât pentru vest europeni, transparenţa conţinutului produselor este un element important pentru consumatorii din Europa Centrală şi de Est.

66% dintre consumatorii din Europa Centrală şi de Est sunt dispuşi să plătească mai mult pentru mâncarea şi băutură care nu conţin ingrediente nedorite (68% în cazul Europei de Vest), iar 76% aleg alternative locale, naturale şi organice de câte ori este posibil (acelaşi nivel ca în Europa de Vest).

81% din români citesc cu atenţie informaţiile nutriţionale de pe produse, iar pentru 66% absenţa produselor indezirabile este mai importantă decât prezenţa produselor benefice. Produsele locale, naturale sau organice sunt preferate, atunci când sunt disponibile, de către 88% dintre români.

Aceste atitudini încep să se traducă în vânzări în pieţele Europei Centrale şi de Est. Nivelul vânzării categoriilor „sănătoase” (apă, fructe, ceai, legume, produse lactate) creşte mai mult decât cel al categoriilor „permisive” (băuturi răcoritoare carbogazoase, chipsuri, ciocolată, prăjituri/biscuiţi): respectiv +15% pentru categoriile sănătoase versus +11% pentru cele din urmă.

Răspunsul corporațiilor

Evoluţia atitudinii şi comportamentului consumatorilor, precum şi impactul acestora în vânzările de produse alimentare şi băuturi este un semnal de alarmă pentru producători şi retaileri. Unele corporaţii deja răspund acestui trend, atât global cât şi în regiunea noastră.

Se pare că există patru căi pe care companiile le abordează pentru a face faţă provocărilor din domeniul sănătăţii:

- Redimensionare & limitare – reducerea conţinutului ambalajului sau comunicarea faptului că produsele trebuie utilizate numai ocazional sau că „răsfăţ”;

- Reformularea reţetei – reducerea conţinutului de zahăr, grăsimi, sare;

- Diversificarea gamei de produse în alte direcţii decât cele care au în mod tradiţional un conţinut mare de zahăr şi concentrarea promovării şi publicităţii pe ofertele mai sănătoase din portofoliul lor;

- O reorientare totală a direcţiei companiei şi concentrarea pe utilizarea alimentaţiei pe post de „medicină preventivă” pentru problemele de sănătate.

În timp ce aceste strategii ale companiilor evidenţiază importanța trendului pentru o viaţă sănătoasă, studiile Nielsen arată că este esenţial pentru corporaţii să vină cu mesaje credibile şi autentice în promisiunile de marketing. În ţările CEE, aproape două treimi (63%) din consumatori consideră că promisiunile de „produs sănătos” sunt doar o metodă la care recurg companiile pentru a percepe mai mulţi bani pentru produsele alimentare şi băuturi.

Guvernele joacă un rol vital în acest proces

Este o realitate faptul că obezitatea costă guvernele o mulţime de bani. Presiunea creată de bolile asociate obezităţii asupra bugetelor de sănătate ale guvernelor înseamnă că este în interesul lor – la nivel social cât şi financiar – să asigure consumatorilor accesul către o alimentaţie mai sănătoasă şi trecerea către un stil de viaţă mai sănătos. Intrăm într-o nouă lume sau era a reglementărilor de sănătate şi acest aspect nu poate fi ignorat. Guvernele implementează o serie de iniţiative în domeniul sănătăţii: impozite pe conţinutul de zahăr sau grăsimi, educaţie în domeniul alimentaţiei, programe de stil de viaţă activ şi cerinţe privind etichetarea produselor noi.

Să ne concentrăm asupra cerinţelor de etichetare a produselor. Decembrie 2016 a marcat o etapă importantă pentru Europa în care etichetarea nutritională a devenit obligatorie pentru toate ţările UE, incluzând deci şi o mare parte a Europei Centrale şi de Est. Se pare că guvernele răspund cererilor crescânde ale consumatorilor.

Sondajul Nielsen arată că 67% dintre cumpărătorii CEE acordă o atenţie deosebită ingredientelor alimentelor şi băuturilor pe care le consumă (faţă de 71% în Europa de Vest) şi – ceea ce este interesant – 76% dintre aceştia vor să ştie literalmente totul despre produsele folosite în prepararea alimentelor consumate (este chiar mai mult decât în Europa de Vest – 71%). În timp ce impozitele pe zahăr vor influenţă cu siguranţă o serie de categorii specifice, reglementările privind etichetarea nutrițională au implicaţii mai largi pe mai multe pieţe şi categorii.