Sari la conținut

Băncile nu vor mai putea să-i execute silit pe datornici fără să se judece mai întâi cu aceştia

Senatorii care au iniţiat modificarea legislativă susţin că mii de români au fost până acum daţi afară din propriile case, fără să se poată apăra. În prezent, datornicii sunt executaţi silit fără să fie chemaţi la tribunal. Ei pot contesta la judecătorie executarea silită, dar procedura în sine nu este oprită. Ca să fie suspendată, tot datornicii sunt puşi la plată: ei trebuie să achite o cauţiune.

Cristiana Anghel, iniţiatoarea modificării legislative: „Oameni buni, înţelegeţi că rămân oameni pe stradă, iar băncile sunt precum nişte ulii. Ce spun eu: nu că banca nu ar avea dreptul să-şi recupereze, ci să nu-şi recupereze abuziv şi cât vrea ea”.

Senatul a decis să schimbe prevederea potrivit căreia un contract de credit este considerat titlu executoriu. Asta înseamnă că, pentru a începe executarea silită, băncile trebuie mai întâi să se judece cu datornicii. Magistraţii vor analiza contractele de credit înainte să decidă executarea.

Adrian Cuculis, avocat: „Trebuie să verifice dacă într-adevăr condiţiile contractuale au fost respectate, în acest proces omul poate să invoce existenţa clauzelor abuzive, practic se poate face o analizare concretă a contractului şi lucrurile acestea, cum ar fi clauzele abuzive, n-ar mai putea să treacă direct prin filtrul executorului, ci ar trece prin filtrul instanţei de judecată”.

Schimbarea legislativă trebuie însă să treacă de Camera Deputaţilor, for decizional. Bancherii nu sunt însă de acord cu modificarile. I-ar pune la cheltuieli cu judecată şi ar trebui să aştepte luni întregi până să execute silit un client. În plus, spun ei, legea falimentului personal le va aduce pierderi, pentru că de ea ar putea profita şi clienţii care nu mai vor să-şi achite datoriile, deşi ar putea.

Florin Dănescu, preşedinte executiv Asociaţia Română a Băncilor: „Ne putem foarte des întrebarea cât de rezonabil este când se pune problema consumatorului să i se rezolve problema - ce înseamnă asta în termeni rezonabili sau de bună-credinţă”.

Din cei 50.000 de români care au locuinţele în executare silită, aproape jumătate ar ajunge la soluţia extremă a falimentului, estimează executorii judecătoreşti.