Sari la conținut

Bucuresti, șapte orase într-unul singur

Şapte oraşe într-unul singur. Aşa arată Bucureștiul, în viziunea arhitecţilor, care spun că oraşul este dominat de haos urbanistic şi de interesele fiecărei primarii de sector. Specialiștii cer o lege care să stabilească foarte clar în ce direcție să se dezvolte orașul.

Cartierul Pipera. Clădiri de sticlă, companii internaţionale, zeci de mii de locuri de muncă şi salarii de top. La polul opus - zona Ferentari. Blocuri vechi, munţi de gunoaie, străzi insalubre şi mii de asistaţi sociali.

Cel mai recent raport al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti dezvăluie haosul urbanistic.

Șerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti: „Se degradează văzând cu ochii viaţa urbană, se degreadează confortul urban, Bucureştiul începe să fie mai puţin sustenabil decât era înainte. Fiecare cetăţean o simte pe pielea lui, în felul lui şi în conflictele zilnice pe care le are, de când se trezeşte până se culcă”.

Capitala s-a dezvoltat complet neuniform în ultimul sfert de secol. De la clădirile luxoase de birouri, la cele înghesuite printre monumente istorice, la sărăcia din unele cartiere şi până la mini-oraşele cu zeci de mii de blocuri şi case înghesuite la periferie.

Adrian Bold, arhitectul-şef al Capitalei: „El arată ca, în momentul de faţă dacă ne uităm pe un plan, ca o foaie strânsă undeva la mijloc, aproape mototolită. Oraşul are nevoie de un teritoriu mai mare. La două milioane de locuitori este foarte restrâns”.

Dezvoltarea neunitară este pusa şi pe seama împărţirii administrative a oraşului.

Piaţa Unirii este într-o zonă aflată la limita a trei sectoare. Trotuarul pe care suntem acum este în sectorul patru, partea din stânga mea este în administrarea Primăriei Sectorului 3, iar cea din dreapta în grija Primăriei Sectorului 5.

Cel mai bun exemplu este Bulevardul Unirii, unde două primării au viziuni diferite despre cum trebuie să arate.

Bogdan Bogoescu, arhitect: „Toate chestiunile astea dau o impresie absolut bizară că, de fapt, nu trăim într-un oraş, ci în şapte oraşe”.

Lipsa unei baze de date complete a tuturor clădirilor şi terenurilor din oraş şi desfiinţarea Centrului de Dezvoltare Urbană încă de acum şase ani au dus la situaţia actuală, spune experţii.

Adrian Ilie, expert în dezvoltare economică regională: „Câte vreme noi nu ştim nici datele curente care privesc gestionarea oraşului orice proces legat de viitor sau de dezvoltare este aproape imposibil”.

În schimb, Primăria vrea să schimbe radical zona centrală a oraşului până în 2023 şi urmează să implementeze primele şase proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană.