Postul intermitent, aşa numitul fasting nu este altceva decât postul negru. Alternarea perioadei în care mâncăm, cu perioade de minim 16 ore în care nu mâncăm.
Pentru cei care nu au contraindicaţii din partea medicului, iată câteva beneficii ale acestei diete.
- controlează nivelul zahărului în sânge prin reducerea rezistenţei la insulină
-organismul luptă mai bine cu inflamaţia de orice natură
-sporeşte sănătatea inimii prin reglarea tensiunii, scăderea trigliceridelor şi a nivelului de colesterol
-creşte performanţele creierului şi previne bolile degenerative
-scăderea în greutate prin accelerarea metabolismului
-creşte nivelul hormonilor de creştere, care reglează procesele din corp, pierderea în greutate şi întăresc masa musculară
-întârzie îmbătrânirea, susţine longevitatea
-ajută în prevenirea cancerului şi creşte eficienţa tratamentelor pentru această boală
Vedetele Jennifer Aniston Reese Witherspoon practică fasting-ul pentru slăbit şi întreţinere
Ele nu mănâncă mâncare solidă timp de 16 ore şi sar peste micul dejun. De altfel, în acest interval fără mâncare, sunt permise apa, cafeaua, sau ceaiul neîndulcite.
Jennifer Aniston îşi începe ziua cu un suc de ţelină, şi abia mai târziu îşi bea cafeaua. Între timp, îşi hrăneşte câinii, meditează şi face exerciţii.
Reese Witherspoon îşi începe ziua la fel, cu un suc de verzituri şi o cafea. În vârstă de 43 de ani, Witherspoon se consideră o persoană matinală, dar nu e fanul exerciţiilor de dimineaţă.
Studiile pe şoareci care au fost supuşi postului intermitent timp de 11 luni au arătat o îmbunătăţire a funcţiilor, dar şi a structurii creierului.
Pentru că fastingul este asociat cu scăderea inflamaţiei, se pare că această metodă este de ajutor în prevenţia bolilor degenerative, precum Alzheimer şi Parkinson.
Ce spun specialiștii
Medicul nutriţionist Gabriela Profir ne explică secretul funcţionării postului negru: „După cel puţin 16 ore de nemâncare se activează funcţia de autofagie a organismului. Celulele deteriorate, afectate de viruşi, de bacterii sau paraziţi sunt fagocitate, adică mâncate, autodistruse, încât se produce un reset al organismului”.
Este important să nu mâncăm 16 ore, până la 24 de ore, sau chiar mai mult, pentru ca organismul să aibă timp să scadă glicemia şi să determine ficatul să metabolizeze acizii graşi din depozite, să transforme ţesutul adipos în glucoză. Aşa scăpăm de kilogramele în plus.
Medicii atrag atenţia şi asupra riscurilor acestui tip de dietă: pot creşte simptomele unui mâncat compulsiv, iar pentru diabetici şi cei cu boli cardiovasculare, există riscul de a scădea glicemia. Postul intermitent nu se recomandă, de asemenea, celor care suferă de bulimie sau de anorexie.
Editor Elena Manea
