Sari la conținut

Centurile ocolitoare, greu de construit în România

Primul tronson din centura de sud a Craiovei va fi gata abia anul acesta, cu doi ani întârziere. Exproprierile, lucrările suplimentare şi apariţia unui stâlp de electricitate în mijlocul şoselei au dus la prelungirea lucrărilor.

Primul tronson din centura de sud a Craiovei măsoară peste șase kilometri și trebuia să fie gata la finalul anului 2013. În prezent, proiectul este finalizat în proporție de peste 85 la sută.

Construcţia primului tronson din centura de sud a Craiovei a început în 2012 şi costă peste 12 milioane de euro. 7 milioane au venit de la Uniunea Europeană, iar restul de la bugetul de stat. Primele probleme au apărut când proprietarii terenurilor pe care trebuia construită şoseaua au dat în judecată Compania de drumuri, nemulţumiţi de valoarea exproprierilor.

Apoi, constructorii au fost nevoiţi să facă lucrări suplimentare pentru a construi un pasaj peste o cale ferată. Iar la finalul anului 2013, a apărut un alt obstacol în calea centurii de sud: un stâlp de electricitate.

Stâlpul a fost mutat de compania de utilităţi abia după ce a primit contravaloarea cheltuielilor.

Al doilea tronson din centura de sud trebuia să îl lege pe primul cu Drumul Național 56, care merge până la podul Calafat-Vidin. Deocamdată, nu s-au făcut nici măcar exproprierile.

Al doilea tronson din centura de sud ar trebui să aibă peste 10 kilometri şi costă, potrivit studiului de fezabilitate, peste 20 de milioane de euro.

Probleme în județul Bihor

Aglomerația nu este doar problema marilor oraşe, ci şi a micilor localităţi tranzitate zilnic de zeci de mii de maşini. În Bihor, de exemplu, centurile ocolitoare ale oraşelor Ştei şi Aleşd nu au trecut de stadiul de proiecte.

Orașul Aleșd are o populație ce trece cu puțin de 10.000 de locuitori. Este, însă, tranzitat zilnic de un număr aproape dublu de maşini.

Planuri există încă din 2013. O şosea lungă de 9 kilometri ar urma să ocolească oraşul prin sud. Lucrările costă 244 mililioane de lei, dar banii nu au mai venit deşi au fost promişi.

O situație similară este și în Ștei, oraş situat pe drumul dintre Oradea și Deva. Primăria a pregătit realizarea unei centuri ocolitoare de 7,6 kilometri, a început exproprierea terenurilor și a dat hotărâri de consiliu prin care 3 poduri şi porțiuni de drum să fie predate constructorilor.

„Din câte știm noi licitația a fost atribuită și ar trebui să înceapă lucrările. Din punct de vedere al fondurilor prinse în buget pentru acest an, nu avem informații”, a declarat Gheorge Balaj, primarul orașului Ștei.

Lucrări întrerupte la Brașov

Braşovul este unul dintre oraşele care se poate lăuda că are jumătate de centură ocolitoare. Unul dintre tronsoane a fost inaugurat anul trecut şi are regim de autostradă. Al doilea este în lucru, iar al treilea este gata pe jumătate, după ce firma care făcea lucrările a dat faliment, iar construcţia a trebuit scoasă, din nou, la licitaţie.

Centura ocolitoare a Brașovului a început să prindă contur acum 15 ani. Lucrările s-au mișcat însă cu viteza melcului. Încă mai este nevoie de lucrări la un tronson şi de dublarea şoselei pe altă porţiune, pentru a se putea circula în regim de autostradă.

Ultimul termen de dare în folosinţă a expirat în mai 2013. Firma care se ocupa de lucrări a intrat însă în faliment, iar Compania Naţională de Drumuri Naţionale a reuşit să obţină o amânare a lucrării de la Comisia Europeană.

Un consorțiu italian, ales din 16 firme care şi-au arătat interesul, a şi început lucrările. În total, investiția se va ridica la 425 de milioane de lei.

Proiect ambițios la Cluj-Napoca

Cel mai ambițios proiect de infrastructură din ultimii 20 de ani începe anul acesta la Cluj-Napoca. Autoritățile locale promit realizarea unei şosele care va înconjura orașul şi care va avea cinci centuri și variante ocolitoare.

Noul proiect va schimba complet infrastructura oraşului. Construirea unei şosele ocolitoare are ca scop principal reducerea traficului din zona centrală.

Cea mai importantă din cele cinci variante şi centuri ocolitoare va face legătura între Cluj-Napoca şi cea mai mare comună a clujului, Florești.

 Lucrările vor începe în vara acestui an și sunt estimate la șapte milioane de euro. Centura ocolitoare va avea şi o variantă alternativă pentru DN1, în direcţia Cluj-Oradea.

Autoritățile locale vor să reducă şi traficul din centrul Clujului și să închidă unele străzi din centrul istoric.

Schimbările de infrastructură ar trebui să fie gata în 2025.

Citiți şi: 

Centura Capitalei ar putea fi gata abia peste trei ani