Sari la conținut

Cum a ajuns Galați orașul balcoanelor suspendate din ghetouri

Galaţiul poate fi considerat oraşul extinderilor ilegale pe domeniul public, al balcoanelor suspendate din ghetouri şi al faţadelor pestriţe. Aici, debandada arhitecturală este la ea acasă. Cauzele sunt numeroase şi pot fi sintetizate simplu: după Revoluţie, fiecare a făcut ce a vrut fără teama de consecinţe.

Acum două secole, Galaţiul era un oraş atât de puternic datorită comerţului şi navigaţiei, încât Statele Unite ale Americii, Rusia, Franţa sau Anglia aveau consulate aici. Astăzi, oraşul este doar o umbră a ceea ce era odinioară, iar prăbuşirea se vede şi în aspectul general al urbei. Cu blocuri vopsite în toate culorile şi clădiri în toate stilurile, cu ghetouri dezolante şi garaje supraetajate, oraşul pare neîngrijit şi lipsit de personalitate.

Nu doar stilurile arhitectonice ale Galaţiului s-au diluat, ci şi tuşele sale culturale. În 1964, de exemplu, arhitecţi şi pictori au lucrat împreună ca să înfrumuseţeze faţadele blocurilor de pe principalul bulevard al oraşului. Ansamblul cuprindea opt lucrări decorative din mozaic ceramic realizate de pictori celebri. Fiecare lucrare valora cam cât o Dacie. Toate au fost distruse fără remuşcări în cursa nebună a extinderilor mai mult sau mai puţin legale de după Revoluţie. O lucrare separată, care a supravieţuit, nu are o soartă mai bună.

„În spate avem o lucrare din mozaic ceramic a cunoscutului pictor Jules Perahim, o lucrare care reprezintă arta cinematografică. Ea este şi acum frumoasă şi poate fi pusă în valoare dacă ar dispărea numărul acela de telefon mare afişat pe clădire”, afirmă Corneliu Stoica, critic de artă.

Pentru coşmarul urbanistic de la Galaţi de vină nu pot fi decât administraţiile locale care s-au perindat după 1990. Primarii nu au avut o viziune a direcţiei estetice a oraşului şi până acum câţiva ani nu a existat un Plan Urbanistic General. Autorizaţiile de construcţie semnate de edilii Galaţiului pe capota maşinilor nu sunt o legendă urbană.

„S-a scăpat din mână în ultimii 20 de ani, după Revoluţie. Nu au o viziune globală faţă de aşezarea construcţiilor, de urbanistică, de înălţime, aliniere şi alte reguli de urbanism. Trebuie cineva să ia măsuri, măcar acum, în ceasul al douăsprezecelea”, spune Costel Creţoiu, arhitect.

Primăria nu vorbeşte nici acum de o viziune urbanistică de ansamblu pentru oraşul Galaţi. Spune doar că Poliţia Locală verifică şi sancţionează proprietarii clădirilor care nu au sau nu respectă autorizaţia de construcţie.